Colocviu TTI

L1: Se determina tensiunea de descarcare disruptiva a unor intervale de aer atmosferic, de lungime egala si distanta intre electrozi d<1m, in structuri de camp electric uniform, slab neuniform si puternic neuniform (simetric sau asimetric), la o solicitare cu tensiune continua inalta. PEntru anumite structuri se constata ca valorile Ed,med sunt de cca 4,7 kV/cm. Se pot identifica acele structuri ca fiind de

Camp electric uniform

Camp electric slab neuniform

Camp electric puternic neuniform si simetric

L1: O instalatie de producere a tensiunii continue inalte, cu schema de redresare cu dublarea tensiunii

Necesita utilizarea de diode redresoare avand o tensiune inversa egala cu dublul tensiunii de iesire a instalatiei

permite obtinerea unei tensiuni continue la functionarea in gol, egala cu dublul valorii efective a tensiunii alternative de alimentare a schemei de redresare

permite obtinerea unei tensiuni continue la functionarea in gol, egala cu dublul valorii de varf a tensiunii alternative de alimentare a schemei de redresare

L1: Se incearca un interval izolant de aer la presiune atmosferica, cu tensiune continua inalta. Electrozii intre care se aplica tensiunea sunt de tip sfera-sfera, cu R=12 cm si distanta dintre ei se regleaza la 5 cm. Intre electrozi se va stabili un camp electric

Puternic neuniform si simetric

Slab neuniform

Practic uniform

L1: Intervalul de electrozi aflat in aer la presiune atmosferica de tip varf-placa, varful avand polaritate pozitiva este un interval de referinta fata de altele deoarece

Tensiunea de descarcare disruptiva prezinta valori maxime

Campul electric mediu in descarcare atinge valori de 31kV/cm

Tensiunea de descarcare disruptiva prezinta valori minime

L4: Se determina tensiunea de conturnare la o solicitare cu tensiune alternativa de frecventa industriala, a unui izolator solid, in aer atmosferic, plasat intr-un camp electric uniform. Tensiunea de conturnare va fi, comparativ cu tensiunea de strapungere a aceluiasi interval de aer

Mai mare, datorita prezentei dielectricului solid

Mai mica

Practic, aceeasi

L4: In cazul prezentat la intrebarea 4, daca apare o influenta asupra tensiunii de conturnare, comparativ cu cea de strapungere a intervalului de aer, aceasta se datoreaza, indeosebi

Umiditatii aerului atmosferic

Variatiei sinusoidale a tensiunii

Contactului imperfect dintre armaturile metalice si dielectricul solid

L4: Tensiunea de conturnare a unui izolator de trecere aflat in aer si solicitat cu tensiune alternativa de frecventa industriala este cu atat mai mica cu cat

Este mai mare diametrul la flansa al izolatorului

Este mai ridicata permitivitatea relativa a izolantului solid

Este mai redusa permitivitatea dielectrica relativa a izolantului solid

L6: Reglarea amplitudinii impulsului de tensiune obtinut la bornele generatorului de impuls se realizeaza prin

Modificarea valorilor elementelor (rezistente si capacitati) circuitului de formare

Modificarea valorii tensiunii de incarcare a condensatorului de impuls, corelata cu modificarea distantei intre electrozii eclatorului de amorsare

Modificarea valorii tensiunii de incarcare simultan cu cea a valorilor elementelor circuitului de formare

L6: Daca dupa determinarea experimentala a parametrilor functiei de repartitie ce caracterizeaza comportarea unei izolatii la tensiuni de impuls valoarea calculata a abaterii standard relative este z*=0.04, dintre relatiile urmatoare cea corecta este

U10=0.94*U50

U50=1.3*U10

U50=U10(1-1.3z*)

L6: Pentru masurarea unui impuls de tensiune de trasnet prin intermediul unui divizor rezistiv

Se impune adaptarea liniei de transmisie a semnalului la capatul dinspre divizor

Se poate folosi un aparat de masurare similar celui utilizat pentru masurarea tensiunilor alternative

Se impune adaptarea liniei de transmisie a semnalului la capatul dinspre voltmetrul de varf

L9: In cazul unei linii lungi, fara pierderi, impedanta caracteristica a acesteia

Depinde de lungimea liniei

Depinde numai de parametrii lineici ai liniei

Depinde de frecventa semnalului electric transmis pe linie

L9: Se determina valorile factorului de reflexie pentru undele de tensiune Beta, in cazul unei linii lungi, fara pierderi, impedanta caracteristica Zc, inchisa, la sfarsitul sau, pe un rezistor avand rezistenta R. La variatia valorii R intre 0 si infinit, constata ca Beta ia valori intre limitele

-1...1

0...2

0...1

La bara unei statii electrice pot fi conectate mai multe linii de inalta tensiune avand parametri lineici identici. Daca pe una dintre linii soseste in statie o supratensiune de trasnet, solicitarile izolatiei barei si ale celorlalte linii vor fi:

Mai mici, in cazul in care sunt conectate mai multe linii la bara statiei

Mai mari, in cazul in care sunt conectate mai multe linii la bara statiei

Mai mici, in cazul in care sunt conectate mai putine linii la bara statiei

L12: Pentru masurarea impulsului de curent de incercare a fost folosit in cadrul lucrarii ca dispozitiv de conversie

Un transformator de masurare de curent

Un sunt coaxial, ecranat

O rezistenta aditionala de valoare foarte redusa

L12: Caracteristica statica (u-i) a unei rezistente neliniare, trasata pe baza valorilor masurate in cadrul lucrarii, permite

Evaluarea directa a nivelului de protectie al descarcatorului din care face parte, acesta fiind de tip cu eclatoare serie si rezistenta din SiC

Determinarea tensiunii reziduale a rezistentei neliniare

Evaluarea energiei disipate in rezistenta neliniara

L12: In principiu, circuitul care produce impulsul de curent de incercare, de forma dublu exponentiala, este un circuit RLC serie. Conditia impusa rezistentei din circuit, R, pentru obtinerea impulsului standardizat este

R>2 sqrt(L/C))

R>= 2 sqrt(L/C), cu conditia suplimentara ca oscilatia de polaritate opusa sa fie limitata la cel mult 20% din valoarea de varf a curentului de incercare, la polaritatea dorita

R=1/sqrt(L*C)

L15: Fie o linie lunga (de lungime data), functionand in gol, alimentata cu tensiune alternativa de frecventa industriala, sursa avand putere finita. In acest caz supratensiunea la capatul in gol al liniei va fi

Cu atat mai mare cu cat puterea sursei este mai mare

Proportionala cu lungimea liniei si independenta de puterea sursei daca linia este fara pierderi

Cu atat mai mica cu cat puterea sursei este mai mare

L15: Pentru o LEA functionand in regim permanent de mers in gol, la o tensiune cu f=50Hz, lungimea la care apare, teoretic, cea mai mare valoare a supratensiunii temporare

Scade cu cresterea puterii sursei

Este egala cu 6000 km

Creste cu cresterea puterii sursei

L15: O linie fara atenuare este

Caracterizata de o constanta de propagare reala

O linie fara pierderi

Caracterizata de o impedanta caracteristica complexa

L18: Utilizarea tensiunii continue (si nu a celei alternative) pentru determinarea rezistentelor de izolatie ale unor echipamente, in cadrul incercarilor preventive, pe teren, prezinta avantajul

Evitarii aparitiei descarcarii corona, la bornele instalatiei de incercare si a conexiunilor, la aceeasi tensiune aplicata

Utilizarii unor surse avand puteri si gabarite reduse si, in plus, al masurarii - fara precautii suplimentare - a curentului de conductie caracteristic izolatiilor

Reducerii duratei incercarii datorita faptului ca regimurile tranzitorii, la conectare, au o durata mai mica

L18: Efectuandu-se determinarea rezistentei de izolatie a doua cabluri de energie, de acelasi tip si functionand la aceeasi tensiune nominala, unul avand lungimea de 2 km si altul 10 km, se gaseste aceeasi valoare 450 MOhmi. Din punct de vedere al rezistentei de izolatie specifice (pe unitatea de lungime)

Prezinta mai mare siguranta in exploatare cablul mai lung, avand o rezistenta de izolatie specifica mai mare

Ambele cabluri prezinta aceeasi siguranta in exploatare

Prezinta mai mare siguranta in exploatare cablul mai scurt, avand o rezistenta de izolatie specifica mai mare

L18: Se verifica starea rezistentelor paralel ale unui descarcator cu rezistenta neliniara si eclatoare serie printr-o incercare preventiva, la tensiune continua inalta, la care este supus intregul descarcator. Valorile masurate ale curentului de conductie

Trebuie sa se incadreze intr-un domeniu, precizat in norme, in functie de tipul descarcatorului

Trebuie sa depaseasca o valoare limita superioara, precizata in norme, in functie de tipul descarcatorului

Trebuie sa fie mai mici decat o valoare limita inferioara, precizata in norme, in functie de tipul descarcatorului

L26: Modelul electrogeometric

Nu permite determinarea zonei de protectie a unui paratrasnet ci numai a unui sistem de paratrasnete

Permite determinarea caderii de tensiune produsa de circulatia curentului de trasnet prin tija paratrasnetului

Stabileste o relatie intre distanta de captare si amplitudinea curentului de trasnet

L26: Zona de protectie si implicit raza de captare a unui paratrasnet vertical unic depind

De inaltimea paratrasnetului, de polaritatea curentului de trasnet si de valoarea pantei acestuia

Numai de inaltimea paratrasnetului

De inaltimea paratrasnetului si de amplitudinea curentului de trasnet

L26: Determinarea pe cale experimentala a zonei de protectie a unui paratrasnet vertical, pe un model redus la scara a paratrasnetului si obiectului de protejat

Poate fi facuta aplicand un singur impuls de tensiune de trasnet, pentru o pozitie data a obiectului de protejat

Poate fi facuta aplicand un numar minim, precizat, de impulsuri de tensiune de trasnet, pentru o pozitie data a obiectului de protejat

Nu este afectata de erori descarcarea producandu-se, pentru distanetele modelate, prin acelasi mecanism ca si trasnetul natural

Colocviu TTI

More Surveys