46-91

46. Prin care din mecanismele enumerate mai jos hipoxia acționează în sensul afectării integrității funcționale celulare?

A)diminuarea calciului intracelular;

B)diminuarea potasiului intracelular;

C)diminuarea ATP diponibil la nivel celular;

D)accentuarea depleției de sodiu.

47. Prin care din mecanismele enumerate mai jos, indus de hipoxie, aceasta acționează în sensul afectării integrității funcționale celulare?

A)amplificarea calciului intracelular;

B)diminuarea potasiului intracelular;

C)creșterea ATP-ului diponibil la nivel celular;

D)accentuarea depleției de sodiu

48. Prin care din mecanismele enumerate mai jos, indus de hipoxie, aceasta acționează în sensul afectării integrității funcționale celulare?

A)acidoză;

B)diminuarea potasiului intracelular;

C)diminuarea calciului intracelular;

D)accentuarea depleției de sodiu.

49. Prin care din mecanismele enumerate mai jos, indus de hipoxie, aceasta acționează în sensul afectării integrității funcționale celulare?

A)alcaloză;

B)diminuarea potasiului intracelular;

C)creșterea calciului intracelular;

D)accentuarea depleției de sodiu.

50. Consecința amplificării calciului intracelular, prin care acest eveniment acționează asupra integrității materialului genetic, este:

A)activarea nucleazelor;

B)activarea fosfolipazelor;

C)activarea ATP-azelor;

D)variantele b și c.

51. Consecința amplificării calciului intracelular, prin care acest eveniment acționează asupra integrității membranelor celulare, este:

A)activarea nucleazelor;

B)activarea fosfolipazelor;

C)activarea ATP-azelor;

D)variantele b și c.

52. Consecința diminuării ATP-ului disponibil la nivel celular, prin care acest eveniment acționează asupra integrității membranelor celulare, este:

A)afectarea sintezei fosfolipidelor;

B)variantele a și c.

C)afectarea funcțională a pompei de Na/K;

D)afectarea sintezei proteice;

53. Un exemplu de acțiune patogenică prin mecanism patochimic, care acționează prin afectarea structurii unor substanțe biologic active, îl constituie cea indusă de:

A)de nitriți;

B)prezența la nivel sanguin a factorilor de coagulare în exces;

C)prezența la nivel sanguin a glucozei în exces;

D)variantele b și c.

54. Un exemplu de acțiune patogenică prin mecanism patochimic, care acționează prin concurarea unor substanțe cu rol biologic, îl constituie cea indusă de:

A)prezența în exces a monoxidului de carbon;

B)prezența la nivel sanguin a factorilor de coagulare în exces;

C)prezența la nivel sanguin a glucozei în exces;

D)variantele b și c.

55. Enzimopatii induse prin diminuarea sintezei unor enzime sunt întâlnite în:

A)carențe nutritive;

B)hipoxie;

C)tulburări genetice;

D)variantele a și c.

56. Enzimopatii induse prin degradarea exagerată a unor enzime sunt întâlnite în:

A)carențe nutritive;

B)hipertermii;

C)tulburări genetice;

D)variantele a și c.

57. Enzimopatii induse prin eliminarea exagerată a unor enzime sunt întâlnite în:

A)nefroze;

B)hipertermii;

C)tulburări genetice;

D)hipoxie.

58. Enzimopatii induse prin afectarea cineticii enzimatice a enzimelor sunt întâlnite în:

A)nefroze;

B)hipertermii;

C)tulburări genetice;

D)hipoxie.

59. Enzimopatii induse prin afectarea cineticii enzimatice a enzimelor sunt întâlnite în:

A)hipotermii;

B)hipertermii;

C)tulburări genetice;

D)hipoxie.

60. Un exemplu de inhibare a activității enzimatice prin intervenția unor inhibitori este:

A)efectul organosfosforicelor asupra citocromoxidazei;

B)efectul nitriților asupra hemoglobinei;

C)efectul magneziului asupra ATP-azei,

D) variantele a și c.

61. Calea eferentă directă motoare a arcului reflex se adresează:

A)musculaturii striate;

B)musculaturii netede;

C)glandelor exocrine;

D)variantele b și c.

62. Calea eferentă directă organovegetativă a arcului reflex se adresează:

A)musculaturii striate;

B)musculaturii netede;

C)glandelor exocrine;

D)variantele b și c.

63. Calea eferentă indirectă endocrino-umorală a arcului reflex se adresează:

A)musculaturii striate;

B)musculaturii netede;

C)glandelor endocrine

D)glandelor exocrine;

64. Referindu-ne la speciile de animale domestice, sensibilitatea dureroasă cea mai accentuată se manifestă la:

A)cal;

B)carnasiere;

C)rumegătoare;

D)variantele a și b.

65. Referindu-ne la speciile de animale domestice, sensibilitatea dureroasă cea mai scăzută se manifestă la:

A)cal;

B)păsări;

C)rumegătoare;

D)rumegătoare

66. Durerea primară are următoarele caracteristici:

A)este indusă de reacțiile organismului la contactul cu agentul patogen;

B)este bine localizată;

C)este indusă cu întârziere

D)variantele a și c.

67. Durerea secundară are următoarele caracteristici:

A)este indusă de reacțiile organismului la contactul cu agentul patogen;

B)este bine localizată;

C)este indusă de contactul cu agentul patogen;

D)variantele b și c.

68. Durerea profundă se manifestă la nivelul:

A)organelor;

B)seroaselor;

C)musculaturii, tendoanelor și articulațiilor;

D)vaselor sanguine.

69. Durerea viscerală se manifestă la nivelul:

A)organelor;

B)seroaselor;

C)musculaturii, tendoanelor și articulațiilor;

D)vaselor sanguine.

70. Durerea reflectată descrie o suferință

A)articulară, manifestată dureros la nivel cutanat;

B)viscerală, manifestată dureros la nivel cutanat;

C)o suferință musculară, manifestată dureros la nivel cutanat;

D)o suferință vasculară, manifestată dureros la nivel visceral.

71. Stimulii termici se manifestă în factori algogeni la temperaturi:

A)mai mari de 37oC;

B)mai mari de 45oC;

C)mai mari de 55oC;

D)mai mari de 65oC;

72. În categoria factorilor algogeni chimici de origine internă nu intră:

A)histamina;

B)serotonina;

C)bradikinina;

D)complementul.

73. Nociceptorii se găsesc în număr foarte redus la nivelul:

A)pereților arteriali;

B)seroaselor;

C)stromei ficatului;

D)articulațiilor.

74. Nociceptorii se găsesc în număr foarte mare la nivelul:

A)pereților arteriali;

B)seroaselor;

C)stromei ficatului;

D)variantele a și b.

75. Durerea induce reacții ale organismului, precum:

A)bradicardie;

B)hiperpnee;

C)scăderea tensiunii arteriale;

D)variantele a și c.

76. Durerea induce reacții ale organismului, precum:

A)tahicardie;

B)vasoconstricție;

C)creșterea tensiunii arteriale;

D)variantele a și c.

77. Prezența unor persoane străine în adăpstul animalelor constituie un factor stresant de natură:

A)ecologică;

B)zooeconomică;

C)etologică;

D)ambientală.

78. Lotizările constituie un factor stresant de natură:

A)ecologică;

B)zooeconomică;

C)etologică;

D)ambientală.

79. Umiditatea aerului constituie un factor stresant de natură:

A)ecologică;

B)zooeconomică;

C)etologică;

D)tehnologică.

80. Forma de evoluție a stresului, care presupune un răspuns adaptativ eficient, la factori stresanți de intensitate și durată mică poartă denumirea de:

A)distres;

B)eustres

C)hipostres;

D)astres.

81. Forma de evoluție a stresului, care presupune un răspuns adaptativ ineficient, la factori stresanți de intensitate și durată mare poartă denumirea de:

A)distres;

B)eustres;

C)hipostres;

D)astres.

82. O componentă Sistemului Nervos Central, încadrată în categoria efectorilor neuro-endocrini ai stresului, resonsabilă de eliberarea ACTH-RH și vasopresinei este:

A)talamus;

B)epitalamus;

C)metatalamus;

D)hipotalamus.

83. O componentă Sistemului Nervos Central, încadrată în categoria efectorilor neuro-endocrini ai stresului, resonsabilă de eliberarea catecolaminelor este:

A)talamusul și epitalamusul;

B)puntea și bulbul rahidian;

C)epitalamusul și metatalamusul;

D)metatalamusul și puntea.

84. O componentă periferică, încadrată în categoria efectorilor neuro-endocrini ai stresului, resonsabilă de eliberarea ACTH este:

A)hipofiza posterioară;

B)hipofiza anterioară;

C)medulosuprarenală;

D)corticosuprarenală.

85. O componentă periferică, încadrată în categoria efectorilor neuro-endocrini ai stresului, resonsabilă de eliberarea catecolamine este:

A)hipofiza posterioară;

B)hipofiza anterioară;

C)medulosuprarenala;

D)corticosuprarenala

86. O componentă periferică, încadrată în categoria efectorilor neuro-endocrini ai stresului, resonsabilă de eliberarea de hormoni glucocorticoizi este:

A)zona reticulată a corticosuprarenalei;

B)zona glomerulată a corticosuprarenalei;

C)medulosuprarenala;

D)zona fasciculată a corticosuprarenalei.

87. Fazele Sindromului General de Adaptare sunt, în ordine, următoarele:

A)faza de dezechilibru imediat- faza catabolică neurovegetativă- faza catabolică neuroendocrină- faza anabolică;

B)faza de alarmă- faza de rezistență- faza de epuizare;

C)faza de dezechilibru imediat- faza catabolică neuroendocrină- faza catabolică neurovegetativă- faza anabolică;

D) faza de alarmă- faza de rezistență- faza anabolică.

88. Fazele Reacției sistemice postagresive sunt, în ordine, următoarele:

A)faza de dezechilibru imediat- faza catabolică neurovegetativă- faza catabolică neuroendocrină- faza anabolică;

B)faza de alarmă- faza de rezistență- faza de epuizare;

C)faza de dezechilibru imediat- faza catabolică neuroendocrină- faza catabolică neurovegetativă- faza anabolică;

D) faza de alarmă- faza de rezistență- faza anabolică.

89. Faza de alarmă a Sindromului General de Adaptare este compusă din subfazele:

A)șoc și postșoc;

B)preșoc și șoc;

C)șoc și contrașoc;

D)șoc compensat și șoc decompensat.

90. Faza de alarmă a Sindromului General de Adaptare este dominată de:

A)diminuarea proceselor catabolice și parasimpaticotonie;

B)diminuarea proceselor catabolice și ortosimpaticotonie;

C)amplificarea proceselor catabolice și ortosimapaticotonie;

D)amplificarea proceselor catabolice și parasimpaticotonie.

91. Catecolaminele, specifice subfazei de șoc a Sindromului General de Adaptare, induc modificări comportamentale precum:

A)amplificarea pragului algic;

B)polifagie;

C)stare depresivă;

D)polidipsie.

46-91

More Surveys