Examen Meteo 101-161
Identificati varietatea de ceata dupa urmatoarele caracteristici : apare in conditii de inversiune termica la caderea serii ca urmare a coboririi temperaturii din stratul inferior sub temperatura punctului de roua, se ridica la scurt timp dupa rasaritul
Ceata de radiatie
Ceata de advectie
Ceata ecuatoriala
Identificati varietatea de ceata dupa urmatoarele caracteristici : apare in situatia in care o masa de aer rece si umeda aluneca pe suprafata marii cu ape mai calde depasind nivelul de saturatie, la latitudini medii se intilneste toamna si iarna si este
Ceata frontala
Ceata de evaporare
Ceata de suprasaturatie
Identificati varietatea de ceata dupa urmatoarele caracteristici : apare ca urmare a deplasarii unei mase de aer cald si umed pe suprafata marii cu temperatura mai coborita decit temperatura punctului de roua, la latitudini medii apare iarna, este foarte
Ceata de amestec
Ceata de advectie
Ceata de contact
Identificati varietatea de ceata dupa urmatoarele caracteristici : apare la contactul a doua mase de aer cu temperaturi diferite si umezeli relative ridicate, se prezinta sub forma unor centuri cu latimea de circa 50 Mm
Ceata frontala
Ceata de advectie
Ceata de contact
Ce intelegeti prin precipitatii atmosferice ?
Totalitatea produselor rezultate prin condensarea sau sublimarea vaporilor de apa din atmosfera si care ajung la suprafata solului sau a marii sub actiunea fortei gravitationale
Totalitatea produselor de condensare chiar daca nu ating suprafata marii sau a solului si se reintorc in nori ca urmare a procesului de evaporare din straturile inferioare masei noroase
Caderile perceptibile de precipitatii lichide pe suprafata solului sau a marii ca urmare a caderii libere a produselor de condensare dupa ce au ati greutati ce nu le mai ingaduie sa pluteasca in masa noroasa
Indicati modalitatea de reducere a erorii ce apare in cazul mirajului la masurarea inaltimilor la astri cind este imperios necesar sa se determine punctul in astfel de conditii
Masurarea inaltimii cu sextantul sa se faca din cel mai inalt loc de pe nava, cind mirajul este inferior si cit mai aproape de suprafata marii la miraj superior
Corectarea inaltimilor masurate cu valorile scoase din table functie de latitudine si inaltimea astrului
Masurarea inaltimii cu sextontul sa se faca din cel mai inalt loc de pe nava, cind mirajul este superior si cit mai aproape de suprafata marii, cind mirajul este inferior
Indicati efectele trasnetului la bordul unei nave
Modifica magnetismul permanent al navei introducind astfel erori in indicatiile compasului magnetic
Modifica magnetismul permanent al navei ca urmare a curentului de circa 25.000 A care se scurge prin paratrasnet
Nu are nici un efect la bord datorita faptului ca nava se comporta ca o cusca Faraday, oferind impotriva trasnetului o protectie ce poate fi considerata totala
Identificati tipul de halou dupa urmatoarele caracteristici : inel luminos in jurul soarelui sau, mai rar, al lunii, culoarea, de obicei alba, este, in cazul unui halou bine dezvoltat, rosie la interior si galbena la exterior, raza de curbura -46 grade
Halou extraordinar
Halou ordinar
Halou Henelian
Ce indiciu da haloul ?
Vremea rea se va instala in regiunea in care este observat in circa 48 h de la inregistrarea fenomenului
Indica gradul maxim de densitate a cetii si imbunatatirea vizibilitatii in urmatoarele 6 - 12 h; in cazul pachetelor de ceata indica schimbarea directiei de deplasare a acestora spre dreapta in raport cu partea opusa astrului
Indica o activitate solara, respectiv lunara, mai mare decit normal
Ce este vintul ?
Deplasarea orizontala a unei mase de aer dintr-o zona cu presiuni inalte spre o zona cu presiuni joase
Componenta orizontala a deplasarii unei mase de aer ca urmare a actiunii combinate a fortei atractiei gravitationale si fortei Coriolis
Deplasarea orizontala a aerului ca urmare a interactiilor care au loc la contactul dintre doua mase de aer cu caracteristici diferite
Caracterizati zona calmurilor ecuatoriale
Vinturi de directii variabile si intensitati reduse; Perioada de calm intr-un an = cca. 1/4; Grenuri insotite de ploi torentiale si descarcari electrice
Ploi torentiale si descarcari electrice mai ales in perioada solstitiilor; Vinturi slabe variabile; Perioada de calm intr-un an = cca. 3/4
Perioada de calm intr-un an = cca. 2/3; Vinturi slabe variabile; Ploi torentiale si greenuri in perioada echinoctiilor
Ce sint alizeele ?
Vinturi permanente caracterizate printr-o directie foarte stabila ce bat intr-o centura continua de cca. 1200 Mm in fiecare emisfera dinspre NE in emisfera nordica si SE in emisfera sudica
Vinturi permanente de directie aproximativ stabila, functie de influenta centrilor de inalta si joasa presiune din zona ce bat intr-o centura de cca. 1200 Mm in fiecare emisfera spre NE in emisfera nordica si SE in cea sudica
Vinturi periodice caracterizate printr-o directie foarte stabila ce bat in cele 2 emisfere in perioadele de vara si iarna respective dinspre NE in emisfera nordica si SE in cea sudica, fiind inlocuite de contraalizee, in perioadele de primavara si iarna
Ce sint contraalizeele ?
Sint vinturi de inaltime care inlocuiesc masele de aer deplasate de alizee si au directia SW in emisfera nordica respectiv NW in cea sudica
Sint vinturi in continuarea alizeelor spre N in emisfera nordica respectiv spre S in cea sudica batind spre NW in emisfera nordica si SW in cea sudica
Sint vinturi periodice de directie foarte stabila ce bat in cele 2 emisfere, in centuri de cca. 1200 Mm, in perioadele de primavara si toamna respective, avind directia SW in emisfera nordica si NW in cea sudica pentru ca sa fie inlocuite de alizee in pe
Ce sint vinturile de vest ?
Sint vinturi generate de centrele de inalta presiune din centura 30 - 40 grd lat. Nordica respectiv sudica si care, in 74% dintr-un an, sint dintr-o directie cuprinsa intre SW si NW, avind functia si forta mai mari in timpul iernii decit vara
Sint vinturi permanente situate in partea polara a alizeelor din cele 2 emisfere, avind sensul de la W spre E si, din cauza duratei mai lungi a unui voiaj spre America in timpul caruia caii transportati mureau din cauza terminarii furajelor si apei, aces
Sint vinturi intilnite intre paralele de 40 grd. si 50 - 55 grd. N respectiv S batind, in 74% dintr-un an, spre W, avind forta 6B/S in timpul iernii si forta 4B/S in timpul verii, aceste vinturi fiind folosite in traversadele ocenice spre W
Ce sint musonii ?
Sint vinturi periodice, care iau nastere datorita alternanantei sezoniere in repartitia presiunii atmosferice intre uscat si mare avind directia SW in perioada de vara si NE in timpul iernii cu unele variatii functie de zona
Sint vinturi periodice care, in Oceanul Indian si Pacific, au luat locul alizeelor de vara respectiv iarna si se deplaseaza spre SW vara si NE iarna
Sint vinturi periodice, intilnite in Oceanul Indian de N si de S, Marea Chinei de Sud, Marea Arafura si Marea Timor, generate de centrele de joasa si inalta presiune ce se inlocuiesc reciproc functie de anotimp, vinturi orientate spre SW vara si spre NE
Ce sint grenurile ?
Sint lovituri bruste de vint de durata scurta avind viteze de 40 - 60 Nd producind o crestere a presiunii de aproximativ 4 mb, o scadere a temperaturii de pina la 10 grade C si o crestere a umezelii relative; vintul se roteste brusc in sens retrograd in
Sint vinturi neregulate producindu-se in zone si anotimpuri imprevizibile, dar odata formate se vor deplasa paralel cu izotermele din zona respectiva lasind spre dreapta temperaturile joase si respectiv in stinga cele inalte
Sint vinturi locale de scurta durata ce pornesc brusc, cu viteze de 40 - 60 Nd si apar in perioadele de schimbare a anotimpurilor (echinoctii si solstitii); din cauza vitezei si, mai ales , a rotirii bruste, continui produc mari pagube
Care sint elementele unei depresiuni ?
O zona cu izobare inchise avind presiunea mica in centru; un front cald in fata, un front rece in spate si, evetual, un front oclus in zona centrala; sectorul cald din partea opusa a depresiunii
O zona cu izobare inchise avind presiunea mica in centru; un front cald in fata, un front rece in spate si, eventual, un front oclus in zona centrala; un sector cald in partea ecuatoriala a depresiunilor din emisfera nordica si in partea polara a depresi
O zona cu izobare inchise avind presiunea mica in centru; un front rece in fata, un front cald in spate si, eventual, un front oclus in zona centrala; un sector cald in partea ecuatoriala a depresiunii
Pe unde va trece nava in raport cu o depresiune din emisfera nordica, daca elementele meteo inregistreaza urmatoarele evolutii : vintul ia directia S sau SW girind spre W si forta lui creste in timp, norii apar la orizont in W si plafonul lor coboara tre
Pe la sud in raport cu depresiunea
Prin centrul depresiunii
Pe la nord in raport cu depresiunea
Care sint regiunile din emisfera nordica de la latitudini medii si inalte caracterizate printr-o frecventa mare a depresiunilor ?
Oceanele Atlantic si Pacific
Oceanele Atlantic, Indian si Pacific
Oceanele Inghetat de Nord, Atlantic si Pacific
Ce este ciclonul tropical ?
Este o formatiune depresionara mobila, cu izobarele foarte apropiate, lipsita de fronturi, avind efect devastator si zone de formare si regiuni de actiune specifice
Este una din cca. 40% din depresiunile formate in apropierea axei tolvegului ecuatorial care, datorita alimentarii cu aer cald se adinceste formind cicloane
Este o formatiune depresionara mobila ce s-a format in zonele extratropicale in jumatatea estica a oceanelor, s-a deplasat spre ecuator unde, alimentata de aerul cald s-a adincit, gradientul baric orizontal a crescut, urmind apoi un traseu specific si av
Indicati traiectoria ciclonului tropical
Este o parabola avind, inainte de curbare, orientare WNW in emisfera nordica, respectiv WSW in cea sudica, iar dupa curbare orientindu-se pe directia NE in emisfera nordica si SE in cea sudica
Este o parabola avind concavitatea orientata spre W atit in emisfera nordica cit si in cea sudica (traiectoriile in cele 2 emisfere sint apro simetrice fata de ecuator
Este o parabola avind inainte de curbare, orientare WSW in emisfera nordica, respectiv ESE in cea sudica, iar dupa curbare orientindu-se pe directia NE in emisfera nordica si SW in cea sudica
Prin ce se caracterizeaza un ciclon tropical ?
Izobarele sint apropiate intre ele, deci gradientii barici orizontali sint mari; Zona de minima presiune este in intregime calda. Centrul de presiune minima are un diametru de 5 - 30 Mm; Zona exterioara centrului ciclonului, in care vintul atinge viteza
Izobarele sint apropiate intre ele, deci gradientii barici orizontali sint mici; Zona de minima presiune este in mare parte calda; Centrul de presiune minima are un diametru de 5 - 30 Mm
Izobarele sunt apropiate intre ele, deci gradientii barici orizontali sunt mari; Zona de minima presiune a ciclonului are, spre deosebire de depresiune, un sector cald mult mai mare care alimenteaza depresiunea adincind-o si un sector rece mic
Ce intelegeti prin "directia vintuluiā ?
Directia dinspre care bate vintul
Unghiul exprimat in grade sau carturi pe care-l face girueta sau mineca de vint cu axul longitudinal al navei
Spre deosebire de curent directia vintului este cea spre care se deplaseaza aerul
Ce este vintul aparent ?
Vintul pe care-l inregistreaza nava in mars
Miscarea aerului in sens opus deplasarii navei, miscare care da aparenta unui vint
Vintul pe care l-ar inregistra nava, daca ar sta pe loc
Cum se determina viteza vintului aparent la bord ?
Raportind indicatiile anemometrului la timpul inregistrarii rotatiilor
Prin calculul vectorial intre vintul real si indicatiile anemometrului
Este egala si de sens contr cu viteza navei
Cum se clasifica vinturile in functie de frecventa ?
Vinturi permanente - bat in tot cursul anului; Vinturi periodice - bat intr-o anumita perioada a anului; Vinturi neregulate - survin accidental intr-o anumita zona si au directie si viteza imprevizibile
Vinturi permanente - bat tot timpul anului; Vinturi periodice neregulate bat intr-o anumita perioada a anului fara a avea directia si viteza constante; Vinturi neregulate - survin accidental intr-o zona si au directie si viteza imprevizibile
Vinturi permanente - bat in tot cursul anului; Vinturi periodice - bat intr-o anumita perioada a anului; Vinturi dominante - cele care au frecventa cea mai mare intr-o regiune
Ce reprezinta cifrele din centrul rozei vinturilor reprezentata in hartile "routeing", ex. (pe verticala de sus in jos) : 356, 8,12 ?
S-au facut 356 observatii in cadrul carora vinturile variabile au reprezentat 8%, iar calmurile 12%.
Intr-un an zilele fara vint au reprezentat 8%, iar cele cu vint variabil 12%.
Intr-un an in zona respectiva s-a inregistrat picla in 8% din zile, iar ceata in 12%.
Indicati posibilitatile de determinare a centrului ciclonului tropical la bord
Directia din care se apropie de o nava in larg valurile de hula caracterizata prin h si L mari; Directia la punctul de pe orizont de aparenta convergenta a benzilor subtiri, semitransparente de nori Ci
Directia din care se apropie de nava sau coasta (nava la ancora)valurile de hula caracterizate prin h si L mari; Directia la punctul de pe orizont de aparenta convergenta a benzilor subtiri, semitransparente de nori Ci care au ramificatii curbate spre dre
Directia din care se apropie de o nava in larg valurile de hula caracterizate prin h si L mari; Directia din care presiunea atmosferica scade cel mai repede; Directia la punctul de pe orizont de aparenta convergenta a benzilor subtiri, semitransparente d
Traiectoria posibila a unui ciclon poate fi estimata prin
Masurarea a 2 relevmente succesive la centrul ciclonului la interval de 2 - 3 h; Introducerea corectiei ce ia in consideratie deplasarea navei si studiul traiectoriilor caracteristice ale cicloanelor in zona.Cu ajutorul radarului in cazul distantelor mic
Masurarea a 2 relev(?) succesive la centrul ciclonului la interval de cca. O ora pentru ca nava sa aiba timp sa-l evite si studiul traiectoriilor caracteristce ale cicloanelor in zona; Cu ajutor radarului, in cazul distantelor mici
Masurarea a 2 relev(?) succesive la centrul ciclonului la interval 2-3 h fara a fi necesara vreo corectie avind in vedere faptul ca nava se afla in interiorul zonei de manifestare a ciclonului si studiul traiectoriilor caracteristice ale cicloanelor in z
Descrieti trombele marine
Sint virtejuri ciclonice de dimensiuni reduse in care aerul, in miscare ascendenta, descrie spirale spre dreapta in emisfera N si spre stinga in cea S. Au traiectorii neregulate si se pot forma si la latitudini inalte, in orice anotimp cu exceptia iernii
Sint virtejuri ciclonice de dimensiuni reduse in care aerul, in miscare ascendenta, descrie spirale in sens direct in emisfera nordica si in sens retrograd in cea sudica. Au traiectorii neregulate si se pot forma si la latitudini inalte in perioada de va
Sint virtejuri ciclonice de dimensiuni reduse in care aerul, in miscare ascendenta, descrie spirale spre dreapta in emisfera N si spre stinga in cea S. Au traiectorii neregulate si se pot forma si la latitudini inalte, in orice anotimp cu exceptia iernii
Care este semicercul periculos al unui ciclon tropical ?
Se situeaza in raport cu directia de deplasare a ciclonului, in partea dreapta a traiectoriei in emisfera nordica si in partea stinga a acesteia in emisfera sudica
Se situeaza, in raport cu directia de deplasare a ciclonului, in partea ecuatoriala a traiectoriei variabile si in partea polara a traiectoriei caracteristice in emisfera nordica si invers in cea sudica
Se situeaza, in raport cu directia de deplasare a ciclonului, in partea stinga a traiectoriei cu emisfera nordica si in partea dreapta a acesteia in emisfera sudica
Care este semicercul manevrabil al unui ciclon tropical ?
Se situeaza, in raport cu directia de deplasare a ciclonului, in partea stinga a traiectoriei in emisfera nordica si in partea dreapta a acesteia in emisfera sudica
Se situeaza, in raport cu directia de deplasare a ciclonului, in partea polara a traiectoriei variabile si in partea ecuatoriala a traiectoriei caracteristice in emisfera nordica si invers in emisfera sudica
Se situeaza, in raport cu directia de deplasare a ciclonului, in partea dreapta a traiectoriei in emisfera nordica si in partea stinga
In emisfera nordica, daca nava, in semicercul periculos, se indreapta spre periferia ciclonului, in drum constant vintul
Gireaza in sens retrograd
Se mentine constant
Gireaza in sens invers acelor de ceasornic
In emisfera nordica, daca nava, in semicercul manevrabil, se indreapta spre periferia ciclonului in drum constant, vintul
Gireaza in sens direct
Gireaza spre pupa
Gireaza in sensul acelor de ceasornic
In emisfera sudica, daca nava, in semicercul periculos, se indreapta spre periferia ciclonului in drum constant, vintul
Gireaza in sens invers acelor de ceasornic
Gireaza spre prova
Gireaza in sens retrograd
In emisfera sudica, daca nava, in semicercul manevrabil, se indreapta spre periferia ciclonului in drum constant, vintul
Gireaza in sensdirect
Se mentine constant
Gireaza in sens direct
Indicati manevra navei surprinsa de ciclon, in emisfera nordica, in semicercul periculos
Se ia alura cu vintul din prova tribord intre 10 - 45 grade si se naviga cu viteza maxima permisa de starea marii
Se ia alura cu vintul din pupa tribord intre 10 - 45 grade si se naviga cu viteza maxima permisa de starea marii
Se ia alura cu vintul din prova babord intre 10 - 45 grade si se naviga cu viteza maxima permisa de starea marii
Indicati manevra navei surprinsa de ciclon, in emisfera nordica, in semicercul manevrabil
Se ia alura cu vintul din pupa tribord si se naviga cu viteza maxima permisa de starea marii
Se ia alura cu vintul din pupa babord si se naviga cu viteza maxima permisa de starea marii
Se ia alura cu vintul din prova babord si se naviga cu viteza maxima permisa de starea marii
Indicati manevra navei surprinsa de ciclon, in emisfera sudica, in semicercul periculos
Se ia alura cu vintul din prova babord si se naviga cu viteza maxima permisa de starea marii
Se ia alura cu vintul din prova tribord si se naviga cu viteza maxima permisa de starea marii
Se ia alura cu vintul din pupa tribord si se naviga cu viteza maxima permisa de starea marii
Indicati manevra navei surprinsa de ciclon, in emisfera sudica, in semicercul manevrabil
Se ia alura cu vintul din pupa babord si se naviga cu viteza maxima permisa de starea marii
Se ia alura cu vintul din prova babord si se naviga cu viteza maxima permisa de starea marii
Se ia alura cu vintul din pupa tribord si se naviga cu viteza maxima permisa de starea marii
Indicati manevra navei surprinsa de ciclon, in emisfera nordica,in semicercul periculos aproape de traiectoria centrului ciconului
Se ia o alura cu vintul din pupa tribord 20 - 25 grade si se va naviga cu viteza maxima permisa de starea marii, iar dupa ce a intrat bine in semicercul manevrabil se va manevra ca atare
Se ia o alura cu vintul din prova babord 20 - 25 grade si se naviga cu viteza maxima permisa, iar dupa ce intra bine in semicercul manevrabil, va manevra ca atare
Se ia o alura cu vintul din pupa babord 20 - 25 grade si se naviga cu viteza maxima permisa de starea marii, iar dupa ce a intrat bine in semicercul manevrabil va manevra ca atare
Indicati manevra navei surprinsa de ciclon, in emisfera sudica, in semicercul periculos aproape de traiectoria centrului ciclonului
Se ia alura cu vintul din pupa babord 20 - 25 grade, iar dupa ce patrunde bine in semicercul manevrabil, va manevra ca atare
Se ia alura cu vintul din pupa tribord 20 - 25 grade, iar dupa ce patrunde bine in semicercul manevrabil, va manevra ca atare
Se ia alura cu vintul din prova tribord 20 - 25 grade, iar dupa ce patrunde bine in semicercul manevrabil, va manevra ca atare
Care este ordinea aparitiei semnelor prevestitoare de vreme rea la latitudini extratropicale ?
Norii cirrus care pot precede cu 24 - 48 ore modificarile de presiune; Scaderea presiunii atmosferice; Hula, in cazul apropierii de nava a unei ocluziuni; Comportamentul pasarilor si animalelor marine
Comportamentul pasarilor si animalelor marine; Hula, care se propaga pina la 1000 Mm inaintea furtunii; Scaderea presiunii; Norii cirrus
Scaderea presiunii atmosferice care se produce cu mult inainte de intrarea navei in zona de furtuna; Norii cirrus; Comportamentul pasarilor si animalelor marine; Hula
Care sint factorii care influenteaza caracteristicile valului ?
Forta vintului; Durata de actiune a vintului; Suprafata de contact; Adincimea apei
Forta vintului; Suprafata de contact; Durata de actiune a vintului; Latitudinea locului
Suprafata de contact; Coeficientul de frecare si abatere Corolis; Forta vintului; Durata de actiune a vintului; Adincimea apei
Ce este hula ?
Valul ramas dupa ce vintul, care l-a generat, a incetat sa mai bata
O forma specifica de ondulare a suprafetei marii ce apare cind sint intrunite anumite conditii, incomplet elucidate, de presiune si vint
Prima faza a valului de vint, de unde si numele de precursor al furtunii
Secventa norilor Cirrus, Cirrostratus, Altostratus si Nimbostratus, dupa care urmeaza ploaie cu caracter general, indica apropierea unui
Front cald
Front rece
Front stationar
Front oclus
In general suprafetele circulare de joasa presiune se numesc
Cicloni tropicali
Talveg depresionar
Sa barica
Anticicloni
Liniile de pe harta meteorologica care unesc puncte cu aceeasi valoare a presiunii atmosferice se numesc
Izobare
Izotabate
Izohipse
Izoterme
Vantul local care bate in timpul zilei cauzat de diferentele de temperatura si presiune dintre uscat si mare se numeste
Briza de mare
Fohn
Alizeu de NE
Muson
Conform legii Buys-Ballot, daca in emisfera sudica se observa ca vantul este din NW, centrul de joasa presiune va fi localizat in
SSW
WSW
ESE
ENE
Dupa trecerea frontului rece, presiunea atmosferica in mod normal
Creste in timp ce temperatura aerului scade
Creste ca si temperatura aerului
Scade in timp ce temperatura aerului creste
Scade ca si temperatura aerului
Care din urmatoarele expresii nu are legatura cu norii Cumulonimbus
Precipitatii cu caracter general
Precipitatii insotite de descarcari electrice
Precipitatii sub forma de averse sau tornade
Furtuna cu grindina
Conform legii Buys-Ballot, cand in emisfera nordica, se observa ca vantul este din NW, centrul de joasa presiune va fi localizat in
NE
SSE
NW
WSW
Frontul oclus este cauzat de obicei de
Frontul rece care ajunge din urma frontul cald
Frontul cald care devine stationar
Frontul cald care se destrama
Frontul rece care devine stationar
Anticiclonii sunt caracterizati de obicei prin
Vreme frumoasa si uscata
Cer complet acoperit si vant slab
Precipitatii continue si rafale de vant
Cer innorat si vanturi puternice
Cand temperatura unei mase de aer scade
Umiditatea relativa creste
Umiditatea relativa scade
Umiditatea absoluta scade
Temperatura punctului de roua variaza
Aversele puternice de ploaie frecvent insotite de descarcari electrice sunt asociate cu
Trecerea unui front rece
Vanturi ce se rotesc in sensul acelor de ceas in emisfera nordica
Sistem de inalta presiune
Trecerea unui front cald
Vanturile catabatice bat
In josul pantei datorita curgerii aerului rece
Ascendent, de-a lungul pantei
In sens direct in emisfera nordica
Dinspre uscat spre mare
Curentul rece care curge dinspre stramtoarea Bering, de-a lungul coastelor Asiei de NE, se numeste
Curentul Oya Shivo
Curentul Californiei
Curentul Kuro Shivo
Curentul Alaska
Intr-un ciclon tropical, in vortex, vantul se deplaseaza
Nu bate vantul, este calm
Perpendicular pe linia frontului cald
Paralel cu linia frontului rece
Perpendicular pe izobare
Vremea buna este in mod obisnuit asociata cu
Presiune atmosferica inalta
Presiune atmosferica in scadere
Presiune atmosferica stationara
Presiune atmosferica joasa
{"name":"Examen Meteo 101-161", "url":"https://www.quiz-maker.com/QPREVIEW","txt":"Identificati varietatea de ceata dupa urmatoarele caracteristici : apare in conditii de inversiune termica la caderea serii ca urmare a coboririi temperaturii din stratul inferior sub temperatura punctului de roua, se ridica la scurt timp dupa rasaritul, Identificati varietatea de ceata dupa urmatoarele caracteristici : apare in situatia in care o masa de aer rece si umeda aluneca pe suprafata marii cu ape mai calde depasind nivelul de saturatie, la latitudini medii se intilneste toamna si iarna si este, Identificati varietatea de ceata dupa urmatoarele caracteristici : apare ca urmare a deplasarii unei mase de aer cald si umed pe suprafata marii cu temperatura mai coborita decit temperatura punctului de roua, la latitudini medii apare iarna, este foarte","img":"https://www.quiz-maker.com/3012/images/ogquiz.png"}
More Quizzes
English Spelling (UK) for CCH
25120
Statistical Concepts Quiz
10544
ARSI 1
520
Frostbite
520
Can You Master the Matter? Prove Your Science Smarts!
201034900
Mega Man Star Force: Test Your Omega Xis Skills
201053073
Discover What Your Eyes Say About You: Fun Personality
201026960
Free Racial Identity Screening
201027228
Ultimate Total Drama: Test Your TDI Smarts Now
201092283
Public Health Trivia Questions Challenge - Test Yourself
201028074
Ready for a Challenge? California Cosmetology Board
201023981
Find Your Signature Cocktail - Fun Personality
201027228