Colocviu PEP
1. Bobina La din fig. 6 reprezinta:
A. Bobina motorului c.c.
B. Bobina ce asigura functionarea in regim de curent neintrerupt a circuitului
C. functionarea in regim de curent intrerupt a chopperului
D. Bobina de protectie in caz de defectare a bobinei Lm
2.Care afirmatie este adevarata?
A. Circuitul comun de stingere este mai scump dar mai performant decat circuitele independente de stingere
B. Circuitele independente de stingere sunt mai scumpe dar mai performante decat circuitul comun de stingere
C. Circuitele independente de stingere genereaza intervale de timp in care tensiunile de faza se anuleaza
D. Circuitul comun de stingere usureaza filtrarea tensiunilor de faza generate
3.Care afirmatie este corecta?
A. Modulul software nu permite simularea functionarii invertorului
B. Modulul software afiseaza organigrama programului principal
C. Modulul software pentru comanda invertorului permite modificarea frecventei tensiunii de iesire
D. Modulul software afiseaza schema electrica din fig. 11
4.Care afirmatie este gresita in explicarea instructiunii VON 2 0 PULSE (0 5 {Delay}.... Apartinand fisierului de intrare corespunzator fig. 2?
A. Delay este un parametru auxiliar ce permite particularizarea sursei pentru unul dintre cele 8 tiristoare
B. sursa ON se particularizeaza pentru cele 6 tiristoare astfel: pt Th1 Delay = 0, pentru Th2 Delay=T/6, pentru Th3 Delay=T/3, pentru Th4 Delay=T/2, pentru Th5 Delay=T/3, pentru Th6 Delay=T/6
C. parametrul Delay din definirea sursei de tip PULSE poate lua valori negative
D. Delay este un parametru auxiliar ce permite particularizarea sursei pentru unul dintre cele 6 tiristoare principale
5.Care afirmatie este gresita pentru fig. 11 a modulului hardware ?
A. intrarile B ale transceiverului HC74245 se conecteaza la portul serial al PC-ului
B. intrarile B ale transceiverului HC74245 se conecteaza la portul paralel al PC-ului
C. transceiverul HC74245 asigura separarea invertorului de PC
D. transceiverul HC74245 are 8 cai de date bidirectionale
6.Chopperele cu functionare clasa E functioneaza:
A. In cadranul I
B. In cadranele I si II
C. In cadranele I si IV
D. In toate cadranele
7. Chopperele cu functionare in cadranul I functioneaza in:
A. clasa A
B. clasa B
C. clasa A sau clasa B
D. clasa D
8. Chopperele se mai numesc si:
A. Variatoare de c.c.
B. Convertoare de c.c. indirecte
C. Convertoare de c.a. directe
D. invertoare
9. Circuitele independente de stingere contin:
A. Tiristoare de stingere
B. Transformatoare de impulsuri
C. Bobine de autoinductie
D. Condensatoare de filtrare a tensiunii tiristorului stins
10. Circuitul comun de stingere:
A. Este acelasi pentru toate cele 6 tiristoare (Th1 -Th6 ) din fig. 2
B. Este acelasi pentru toate cele 8 tiristoare (Th1 -Th6 , ThA si Thb ) din fig. 2
C. Stinge pe rand fiecare dintre cele 2 tiristoare din fig. 2
D. Stinge intai grupul de tiristoare Th1 , Th3 , Th5 din fig. 2 sus si apoi grupul Th2 , Th4 , Th6 din fig. 2 jos
11. Circuitul de stingere din fig. 4 are rolul de:
A. Bloca tiristonul Th2 la t=0
B. Bloca tiristorul Th1 la t=Tc
C. Amorsa tiristorul Th1 la t=T
D. Comuta in conductie tiristoarele Th1 si Th2
12. Circuitul de stingere din fig. 4a) cuprinde urmatoarele componente:
A. Th2 , D3 , C, L, D2 , R1
B. Th1 , Th2
C. L, R, Uc
D. D1 si D2
13. Circuitul de stingere trebuie sa asigure conditia ti > tq , adica timpul ti de polarizare inversa a oricarui tiristor Th1 -Th6 trebuie sa fie mai mare decat timpul de dezamorsare tq dat in catalog pentru ca:
A. Tiristorul sa nu intre in blocare
B. Tiristorul sa creeze pauzele ti in formele de unda ale tensiunilor de faza
C. Tiristorul sa nu reamorseze parazit, de la sine
D. Tiristorul sa fie protejat contra efectului du/dt dat in catalog
14. Comparatorul din Fig. 1 functioneaza dupa legea:
0%
0
0%
0
0%
0
0%
0
15. Comutatorul k pus pe pozitia 1, respectiv 2 permite:
A. Ilustrarea regimului continuu, respectiv discontinuu de functionare a motorului M
B. Ilustrarea regimului discontinuu, respectiv continuu de functionare a motorului M
C. Ilustrarea regimuluide granita, respectiv discontinuu de functionare a motorului M
D. Ilustrarea regimului continuu, respectiv de granita de functionare a motorului M
16. Contactorul static al chopperului din fig. 2a) este:
A. D1
B. grupul (Th1 , D1 )
C. Th1
D. grupul (L, R, Uc )
17. Convertorul Boost este:
A. Ridicator de tensiune
B. Cu raport de transformare subunitar
C. Coborator de tensiune
D. Inversor de polaritate
18. Convertorul Buck este:
A. Ridicator de tensiune
B. Coborator de tensiune
C. Cu raport de transformare oarecare
D. Inversor de polaritate
19.Convertorul Buck-Boost este:
A. Coborator de tensiune
B. Cu raport de transformare supraunitar
C. Cu raport de transformare oarecare si neinversor de polaritate
D. Cu raport de transformare oarecare si inversor de polaritate
20.Convertorul Cuk este folosit in practica deoarece:
A. Are alt raport de transformare fata de convertorul Buck-Boost
B. Reduce cerintele impuse filtrului
C. Are izolare galvanica
D. Este mai eficient decat convertorul Buck-Boost
21. Convertorul forward este mai bun decat convertorul Buck deoarece transformatorul din fig. 19a) are rolul de a izola galvanic:
A. Iesirea fata de intrare
B. Intrarea fata de iesire
C. Intrarea si iesirea
D. Numai intrarea
22. Cu schema si datele din fig. 5 se determina:
A. N=0.75
B. DU0=0
C. DU0/U0=0
D.U0=7V
23. Curentul i(t) prin motor a fost dezvoltat in serie Fourier:
A. direct, aplicand formula de dezvoltare in serie Fourier
B. indirect, folosind dezvoltarea in serie Fourier a tensiunii pe motor
C. Nu conteaza, este usor de calculat prin orice metoda
D. Nu a fost calculat
24. Daca in fig. 7b) bobina La are o valoare neglijabila, atunci regimul de functionare al chopperului cu comutatorul K pus pe pozitia 1 devine:
A. continuu
B. intrerupt
C. De granita
D. Se mentine acelasi regim ca si in cazul La=5.4mH din figura
25. Daca raportul de conductie al contactorului static al unui convertor Buck-Boost este D=0.3, atunci:
A. |N| < 1
B. |N| = 1
C. |N| > 1
D. N < 1 si pozitiv
26. Daca raportul de conductie al contactorului static al unui convertor Buck-Boost este D=0.5, atunci:
0%
0
0%
0
0%
0
0%
0
27. Daca raportul de conductie al contactorului static al unui convertor Buck-Boost este D=0.9, atunci:
A. |N| = 1
B. |N| < 1
C. |N| > 1
D. N > 1
28. Daca raportul numarului de spire ale unui convertor flyback este unitar, atunci acest tip de convertor este echivalent din punct de vedere al raportului de transformare (luat in modul) cu un convertor:
A. Buck
B. Boost
C. Buck-Boost
D. Buck-Boost si Cuk
29. Daca raportul numarului de spire ale unui convertor forward este unitar, atunci acest tip de convertor este echivalent din punct de vedere al raportului de transformare cu un convertor:
A. Boost
B. Buck
C. Cuk
D. Flyback
30. Dioda D3 din fig. 4a) montata in antiparalel cu Th1 are rolul de :
A. Protectie in tensiune a lui Th1
B. Protectie in curent a lui Th1
C. Blocare in tensiune a lui Th1
D. Comutare in conductie a lui Th1
31. Dioda F407 din fisierul chop_ccm.cir corespunzator fig. 6 este:
A. Preluata din libraria L7.lib creata in PSpice
B. Modelata ca un intrerupator ideal de tensiune
C. Modelata folosind programul estimator de parametrii Parts.exe din PSpice precum si datele de catalog ale diodei
D. Preluata din libraria PSpice de diode
32. Fiecare dintre tiristoarele Th1 -Th6 din fig. 2 este intarziat fata de precedentul cu:
A. 120o
B. 180o
C. 60o
D. 30o
33. Forma de unda a tensiunii V(2) pe XD din fig. 5 este dreptunghiulara, avand:
0%
0
0%
0
0%
0
0%
0
34.Forma de unda din figura a tensiunii u0(t) pe motorul de cc corespunde:
A. Regimului de curent neintrerupt prin sarcina
B. Regimului de granita
C. Regimului cu curent intrerupt
D. Regimului cu curent neintrerupt sau de granita
35. Forma de unda specifica curentului iL pentru regimul (modul) de conductie continua pentru convertoarele fara izolare galvanica este:
0%
0
0%
0
0%
0
0%
0
36. Forma de unda specifica curentului iL pentru regimul (modul) de conductie discontinua pentru convertoarele fara izolare galvanica este:
0%
0
0%
0
0%
0
0%
0
37. Forma de unda specifica curentului iL pentru regimul de granita pentru convertoarele fara izolare galvanica este:
0%
0
0%
0
0%
0
0%
0
38. Grupul (LA, ThA, CA) au rolul de a:
A. Crea un circuit oscilant L-C pentru stingerea in curent a tiristorului ThA
B. Crea un circuit oscilant L-C pentru amorsarea ThA
C. Acumula energie cand Th1 -Th6 conduc
D. Asigura blocarea pe rand a tiristoarelor Th1 -Th6
39. In analiza matematica simplificata a convertorului Boost, ipoteza C -> ∞ are rolul de a indica faptul ca se considera:
0%
0
0%
0
0%
0
0%
0
40. In analiza matematica simplificata a convertorului Buck, regimul de functionare ales este:
A. Regimul de functionare discontinuu
B. Regimul de functionare continuu
C. Regimul de functionare de granita
D. Nu conteaza regimul de functionare ales
41. In fig 7a) oscilatorul de relaxare cu TUJ cuprinde urmatoarele componente:
A. T5, R5, C3, T4,Tr1
B. R2, P1, C2, R3, T3, R4
C. T3 si T4
D. T5 si T6
42. In fig. 10 sursa de tensiune are valoarea indicata in fisierul PSpice corespunzator de valoare:
A. 0V
B. neprecizata
C. Aleasa de utilizator folosind una dintre instructiunile de tip .PARAM
D. Indicata implicit in instructiunea .OPTIONS ITL5=0
43.In fig. 6 motorul de cc a fost modelat de componentele:
A. Rm, Lm, Vc
B. La , Rm, Lm, Vc
C. Vc
D. Lm
44. In fig. 6 sursele de tensiune Vix1 si Vix2 sunt:
A. Pentru a putea masura curenti prin laturi de circuit pe care sunt montate
B. Componente electrice ce fac parte din schema
C. Tensiunile contra-electromotoare ale motorului de c.c.
D. Surse suplimentare de tensiune pentru protectia montajului
45. In fig. 6, pe durata OFF a marimii i(L) starea componentelor de circuit XSW si XD este:
A. XSW conduce si XD conduce
B. XSW conduce si XD blocata
C. XSW blocata si XD conduce
D. XSW blocata si XD blocata
46. In fig. 6, pe durata ON a marimii i(L) starea componentelor de circuit XSW si XD este:
A. XSW conduce si XD conduce
B. XSW conduce si XD blocata
C. XSW blocata si XD conduce
D. XSW blocata si XD blocata
47. In fig. 7a) potentiometrul P1 are rolul de a:
A. Intarzia cu Tc momentele de comanda intre Th1 si Th2
B. Modifica perioada oscilatorului de relaxare cu TUJ
C. Modifica curentul prin emitorul lui T3
D. Proteja la supratensiune OR-TUJ
48. In fig. 7a) potentiometrul P2 are rolul de a:
A. Intarzia cu Tc momentele de comanda intre Th1 si Th2
B. Intarzia cu Tc momentele de comanda intre Th2 si Th1
C. Intarzia cu T momentele de comanda intre Th1 si Th2
D. Intarzia cu T momentele de comanda intre Th2 si Th1
49. In fig. 7a) tranzistoarele T4 si T8 sunt:
A. Amplificatoare de impulsuri
B. Amplificatoare de c.c.
C. Componente ale oscilatorului de relaxare cu TUJ
D. Componente ale circuitului basculant monostabil pentru intarzierea cu Tc a comenzii intre Th1 si Th2
50. In fig. 7b) se dau U1=15V, L=6.7mH, R=2.5 Ohm, Uc=5V, L1=22.7uF, C=10.3uF, T=2.5ms, Tc=1.25ms. Clasa de functionare al chopperului este:
A. A
B. B
C. C
D. D
51. In fig. 7b) se dau U1=15V, L=6.7mH, R=2.5 Ohm, Uc=5V, L1=22.7uF, C=10.3uF, T=2.5ms, Tc=1.25ms. Regimul de functionare al chopperului este:
A. continuu
B. discontinuu
C. De granita
D. Continuu sau de granita
A. Imbunatatirea dezvoltarii in serie Fourier din punctul de vedere al amplitudinii fundamentalei
B. Inrautatirea formei de unda a tensiunii uR fata de cazul utilizarii circuitelor independente de stingere si pierderi in puterea disipata pe sarcina
C. Disparitia armonicelor multiple de 3
D. Cresterea amplitudinii armonicei a 5-a
53. In functionarea circuitului comun de stingere, dupa amorsarea tiristorului ThA una dintre conditiile initiale este:
A. uCA = 3E+U
B. uCB = (3E+U)/2
C. uCA = (3E+U)/2
D. uCB = 3E+U
54. In instructiunea .Param T=20ms Tau=250us E3=20V U=16V corespunzatoare circuitului Pspice din fig.2, parametrul Tau reprezinta:
A. Perioada tensiunii sintetice de iesire
B. Intervalul de pauza a tensiunii de faza
C. Timpul de conductie al tiristoarelor Th1 -Th6
D. Intervalul de timp in care tiristoarele auxiliare ThA si ThB sting toate tiristoarele principale Th1 -Th6
55. In lucrarea de laborator, convertoarele fara izolare galvanica au fost analizate:
A. In regim continuu si discontinuu de functionare
B. In regim continuu si de granita
C. In regim discontinuu si de granita
D. In toate cele 3 regimuri posibile de functionare ale convertoarelor
56. In lucrarea de laborator, prin Tc * s-a notat:
A. Timpul de conductie al tiristorului Th1 la functionarea in regim de curent intrerupt
B. Timpul de conductie al tiristorului Th1 la functionarea in regim de curent neintrerupt
C. Timpul de conductie al tiristorului Th1 la functionarea in regim de curent granita (limita; critic)
D. Timpul de conductie al tiristorului Th2 din fig. 7b
57. In lucrarea de laborator, sursa de c.c. In comutatie din fig. 1 a fost analizata:
A. In domeniul timp
B. In domeniul frecventa
C. In domeniul timp si in domeniul frecventa
D. In nici unul dintre domeniile indicate
58. In lucrarea L10, pentru invertorul cu sinteza de tensiune prezentat, sunt analizate:
A. Circuitul de putere ( invertorul propriu zis)
B. Circuitul comun de stingere al tiristoarelor
C. Programele de comanda de 120o si 180o (hard si soft)
D. Toate cele mentionate la celelalte puncte
59. In lucrarea L7 valoarea medie a tensiunii U0 pe motor a fost modificata prin comanda contactorului static de tip:
A. PFM
B. PWM
C. mixta PWM+PFM
D. Nu e precizat
60. Instructiunea .tran 1.000u 5.000m 0 0 uic corespunzatoare fisierului circuitului din fig. 6 permite:
A. Analiza folosind transformata Fourier
B. Analiza folosind transformata Laplace
C. Analiza regimului tranzitoriu intre 1us si 5ms
D. Analiza regimului tranzitoriu tinand cont de conditiile initiale impuse bobinelor si condensatoarelor din circuit
61. Instructiunea La 3 7 {La} ic=0.484A corespunzatoare fisierului de circuit din fig. 6 introduce o bobina:
A. De valoare neprecizata
B. De valoare initiala 5,4 mH ce poate fi modificata de utilizator si iL(t=0)= 0,484 A
C. De valoare fixa 5,4 mH
D. De valoare neprecizata prin care circula un curent de 0,484 A
62. Instructiunea Vg1 10 3 pulse (0 5 0 1u 1u 20u 2.5m) semnifica introducerea unei surse de tensiune
A. sinusoidala
B. dreptunghiulara
C. triunghiulara
D. exponentiala
63. Instructiunea .PARAM RISE=9.8u FALL=0.1u PW=0.1u T=10u corespunzatoare subcircuitului PWM_RAMP din fig. 4 are rolul de a:
A. Fixa timpii de crestere (RISE), cadere (FALL), durata pulsului (PW) si perioada (T) a circuitului de comanda PWM a componentei SWITCH din fig. 9 la valorile indicate
B. introduce 4 parametrii ce vor fi definiti in program
C. Permite modificarea de catre utilizator a parametrilor indicati pentru a vedea efectul modificarii lor asupra circuitului din fig. 9
D. instructiunea .PARAM substituie alte 4 instructiuni de definire a celor 4 parametrii dati
64. Instructiunea L 2 3 5uH IC=9A indica:
A. Prezenta unei bobine L preincarcate la momentul t=0 initial de incepere a simularii cu curentul de 9A
B. Prezenta unei bobine prin care trece un curent de 9A
C. Prezenta unei bobine ce fixeaza curentul prin latura de circuit unde e montata la 9A
D. Prezenta unei bobine de 5uF traversata de un curent de 9A
65. Instructiunea C 3 0 100uF IC=5.5V indica:
A. Prezenta unui condensator a carui cadere de tensiune este intotdeauna de 5,5 V
B. Prezenta unui condensator a carui cadere de tensiune la momentul t=0 initial corespunzator inceperii simularii este de 5,5V
C. Prezenta unui condensator de 100uF
D. Prezenta unui condensator avand tensiunea nominala in functionare de 5,5V
66. Instructiunea L 1 2 10uH IC=10A are rolul de a:
A. Indica curentul de 10 A ce circula prin bobina
B. Scurta durata regimului tranzistoriu al circuitului analizat prin preincarcarea bobinei la iL(t=0)=10A
C. Indica prezenta unei bobine intre punctele 1 si 2 de la 10uH prin care curentul este fixat la 10A
D. Introduce in circuit o bobina de 10uH avand curentul nominal dat in catalog de 10A
67. Instructiunea .TRAN 100.000n 200.000u 150.000u 100.000u UIC indica:
A. Executarea de catre PSpice a unei transformate Fourier
B. Executarea de catre PSpice a unei transformate Lalace
C. Analiza regimului tranzistoriu al fisierului de circuit dat intre 100ns si 200us
D. Analiza regimului tranzistoriu al fisierului de circuit dat intre 100ns si 200us, tinand cont de curentii initiali, respectiv de tensiunile initiale prin bobinele, respectiv condensatoarele circuitului
68. Instructiunea .ENDS se utilizeaza:
A. Ca ultima instructiune a fisierului de intrare *.cir corespunzator schemei electrice date
B. Nu se utilizeaza in nici un fisier al circuitului dat
C. Ca ultima instructiune in descrierea unui subcircuit
D. Apare in fisierul se iesire *.out al circuitului dat
69. Instructiunea Vix 1 2 corespunzatoare circuitului din fig. 6 introduce o sursa de tensiune de valoare
A. 0V
B. neprecizata
C. Vix1=V1
D. Vix1=Vc
70. Invertoarele trifazate cu sinteza de tensiune genereaza:
A. O tensiune sinusoidala
B. Trei tensiuni sinusoidale
C. Trei tensiuni in trepte dreptunghiulare
D. Trei tensiuni avand forme de unda oarecare
71. Invertorul cu sinteza de tensiune genereaza la iesire o forma de unda:
A. dreptunghiulara
B. In trepte dreptunghiulare
C. sinusoidala
D. Triunghiulara sau exponentiala
72. Invertorul din lucrarea de laborator este:
A. autonom
B. neautonom
C. Cu forma de unda sinusoidala
D. Cu forma de unda dreptunghiulara
73. Invertorul este:
A. Convertor c.a.-c.c.
B. Convertor c.c.-c.a.
C. Convertor c.c.-c.c.
D. Convertor c.a.-c.a.
74. Ipotezele utilizate in analiza matematica a convertorului Buck-Boost nu permit:
A. Determinarea raportului de transformare ideal al convertorului
B. Determinarea valorii ideale a tensiunii de iesire
C. Determinarea valorilor Im si IM ale curentului iL prin bobina L
D. Determinarea riplului IL cand se cunosc L, V0, T si TC
75. Modul (regimul) de functionare ilustrat de fisierul BST_DCM.cir este:
A. Modul de functionare cu conductie continua
B. Modul de functionare cu conductie discontinua
C. Modul de functionare cu conductie de granita
D. Orice mod de functionare indicat la punctele a), b), c)
76. Motorul M din fig. 7b) corespunzatoare montajului experimental este:
A. Motor de cc cu magnet permanent
B. Motor de tip "Brushless" ( fara perii) cu performante ridicate
C. Motor de c.a.
D. Oricare din variantele precizate
77. Pe circuitul din fig. 2a) se dau U1=15V, Tc=0.5 ms, T=2.5 ms, Uc=5V, L=1.3mH, R=2 Ohm. Clasa de functionare a chopperului este:
A. I
B. II
C. III
D. IV
78. Pe circuitul din fig. 2a) se dau U1=15V, Tc=1.25 ms, T=2.5 ms, Uc=5V, L=1.3mH, R=2 Ohm. Clasa de functionare a chopperului este:
A. A
B. B
C. C
D. D
79. Pe circuitul din fig. 2a) se dau: U1=15V, Tc=1.25 ms, T=2.5 ms, Uc=5V, L=1.3mH, R=2 Ohm. Regimul de functionare este:
A. continuu
B. discontinuu
C. De granita
D. Nu se poate preciza
80. Pe schema si cu datele din fig. 14 se calculeaza:
A. N = 3
B. N = -3
C. U0 = 30V
D. Dil=0
81. Pe schema si cu datele din fig. 9 se calculeaza:
A. N=4
B.DU0/U0=0
C. Tc=2.5 us
D. Dil=0
82. Pentru a analiza complet, pe o perioada, programul de comanda de 120o , este necesara analiza a:
A. 6 intervale de 60o fiecare
B. 3 intervale de 120o fiecare
C. 2 intervale de 180o fiecare
D. Nu conteaza numarul de intervale
83. Pentru convertorul din fig. 19, daca raportul numarului de spire al transformatorului este 2 si se dau Ui=10V, TC=4us, T=10us, atunci tensiunea medie de iesire a convertorului este:
A. 4V
B. 8V
C. 6V
D. 12V
84. Pentru fig. 17 se dau Ui=10V, TC=5us si T=10us. Raportul de transformare al convertorului Cuk este:
A. 0.5
B. 1
C. -1
D. -10V
A. T2 , T3 , T4
B. T3 , T4 , T5
C. T3 si T4
D. T2 si T3
A. T3 , T4 , T5 , T6
B. T4 , T5 , T6
C. T5 , T6 , T1
D. T4 si T5
A. -E, 2E, -E
B. -3E, 3E, 0
C. -E, 2E, -E, -3E, 3E, 0
D. 3E, -3E, 0
A. -2E, E, E
B. -3E, 3E, 0
C. -3E/2, 0, 3E/2
D. -3E/2, 0, 3E/2, -3E/2, -3E
A. –E, -E, 2E
B. 0, -3E, -3E
C. 0, -3E/2, 3E/2
D. 3E/2, -3E, -3E/2
A. 3E, 0, 3E
B. 2E, -E, -E
C. E, -2E, E
D. 3E, -3E/2, 3E/2
91. Programul de 180o se numeste astfel deoarece:
A. Fiecare tiristor conduce 180o
B. Fiecare tiristor e blocat 180o
C. Fiecare tiristor e intarziat fata de cel precedent cu 180o
D. Fiecare tiristor conduce in avans fata de cel precedent cu 180o
92. Punctul de masura 20 din fig. 2 se numeste:
A. Punct de nul
B. Tensiune de faza
C. Tensiune de linie
D. Punct de vizualizare a tensiunii UR, US si UT
93. Regimul de functionare cu curent intrerupt al chopperului poate fi determinat:
A. Calculand curentul Im prin L
B. calculand Dlim si studiind daca D < Dlim
C. calculand Dlim si studiind daca D = Dlim
D. calculand Dlim si studiind daca D > Dlim
94. Rezistentele de 0,05 Ohm din fig. 7b) au rolul de a:
A. Permite masurarea indirecta a curentului pe laturile de circuit unde sunt plasate
B. Masurarea tensiunii intre punctele de circuit unde sunt plasate
C. Proteja laturile de circuit unde sunt plasate
D. Modela rezistentele traseelor montajului
95. Rezistentele RA si RB din fig. 2 au rolul de a :
A. Disipa prin efect Joule (caldura) energiile acumulate pe LA, respectiv LB
B. Disipa prin efect Joule (caldura) energiile acumulate pe CA, respectiv CB
C. Usura conductia tiristoarelor auxiliare ThA si ThB
D. Anula tensiunile pe tiristoarele Th1 -Th6
96. Sarcina invertorului din fig. 2 este:
A. rezistiva, cu rezistentele RS , RR si RT de valori oarecare
B. Rezistiva si echilibrata
C. Conectata in triunghi
D. rezistiva, cu rezistentele RS , RR si RT de valori diferite, conectata in stea
97. Schema bloc din fig. 1 are comanda elementului SW din convertorul c.c.-c.c. De tip
A. PFM
B. PWM
C. mixt (PWM+PFM)
D. Nu se poate preciza
98. Sursa de tensiune U din fig. 2 are rolul de a:
A. Incarca condensatoarele CA si CB, alaturi de sursa 3E
B. Incarca condensatoarele CA si CB pregatindu-le de lucru si de a bloca la fiecare moment toate tiristoarele Th1 - Th6
C. Asigura functionarea in contratimp a tiristoarelor auxiliare ThA si ThB
D. Asigura functionarea in contratimp a diodelor DA si DB
99. Sursele de c.c. Cu functionare in comutatie reprezinta o aplicatie practica a:
A. redresoarelor
B. invertoarelor
C. Convertoarelor c.c.-c.c.
D. Convertoarelor c.a.-c.a.
100. Tensiunile UR, US , UT din fig. 2, respectiv URS , UST, URT se numesc:
A. Tensiuni de faza, respectiv tensiuni de linie
B. Tensiuni de linie, respectiv tensiuni de faza
C. Tensiuni de linie, respectiv tensiuni de nul
D. Tensiuni de nul, respectiv tensiuni de faza
101. Timpul de dezamorsare tq al tiristoarelor Th1 -Th6 poate fi vizualizat pe invertorul:
A. Cu circuite independente de stingere, oscilografiind tensiunile de faza
B. Cu circuit comun de stingere, oscilografiind tensiunile de faza
C. Cu circuite independente de stingere, oscilografiind tensiunile de linie
D. Cu circuit comun de stingere, oscilografiind tensiunile de linie
102. Timpul de dezamorsare tq al unui tiristor este:
A. Timpul de conductie
B. Timpul de blocare
C. Timpul necesar intrarii din conductie in blocare
D. Timpul necesar intrarii din blocare in conductie
103. Tiristoarele Th1 , respectiv Th2 din fig. 7b se blocheaza:
A. In tensiune, respectiv in tensiune
B. In tensiune, respectiv in curent
C. In curent, respectiv in tensiune
D. In curent, respectiv in curent
104. Tiristoarele Th1 -Th6 sunt numerotate:
A. In functie de programul de comanda ales
B. In ordinea intrarii lor in conductie
C. In ordinea intrarii lor in blocare
Intrarii lor in blocare
105. Transformatoarele Tr1 si Tr2 din fig. 7a) au rolul de a:
A. Lasa sa treaca componenta de c.a. Din primar in secundar
B. Separa galvanic circuitul de comanda de cel de putere
C. Amplifica curentul de colector al lui T4 , respectiv T8
D. Comanda in c.a. tiristoarele Th1 , respectiv Th2
107. Un program de comanda < 120o :
A. Poate functiona fara probleme
B. Nu poate functiona deoarece conduce un singur tiristor si nu exista cale de inchidere a curentului prin circuitul echivalent al invertorului
C. Poate functiona deoarece in permanenta conduc doua tiristoare
D. Nu poate functiona deoarece conduc doua tiristoare de pe aceeasi coloana si se scurtcircuiteaza sursa de alimentare 3E
108. Un program de comanda > 180o
A. Poate functiona fara probleme
B. Nu poate functiona deoarece intra in conductie 4 tiristoare dintre care 2 de pe aceeasi coloana si se scurtcircuiteaza sursa de alimentare 3E
C. Nu poate functiona deoarece este in conductie un singur tiristor si nu exista cale de inchidere a curentului catre sursa de alimentare 3E
D. Poate functiona doar cu sarcina rezistiva si echilibrata
106. Tranzistorul T3 din fig. 7a) este un:
A. TEC-J
B. TEC-MOS
C. TBJ
D. TUJ
{"name":"Colocviu PEP", "url":"https://www.quiz-maker.com/QPREVIEW","txt":"1. Bobina La din fig. 6 reprezinta:, 2.Care afirmatie este adevarata?, 3.Care afirmatie este corecta?","img":"https://www.quiz-maker.com/3012/CDN/84-4014270/fig.png?sz=1200-00000000001000005300"}