230-275

Șocul cardiogen poate fi indus de.

A)aritmii cardiace,

B)embolii pulmonare;

C)variantele a și d;

D)insuficiențe valvulare

Șocul disvolemic poate fi indus de.

A)endotoxine bacteriene;

B)embolii pulmonare;

C)plasmoragii;

D)variantele a și b

Șocul disvolemic poate fi indus de:

A)endotoxine bacteriene;

B)embolii pulmonare;

C)alergii

D)variantele a si c

Șocul disvolemic poate fi indus de.

A)intoxicații cu medicație depresoare

B)embolii pulmonare;

C)pneumotorax;

D)cardiomiopatii.

Șocul obstructiv poate fi indus de.

A)intoxicații cu medicație depresoare;

B)embolii pulmonare;

C)alergii;

D)cardiomiopatii.

Șocul obstructiv poate fi indus de.

A)pneumotorax;

B)stenoze valvulare;

C)variantele a și b;

D)cardiomiopatii.

Șocul obstructiv poate fi indus de.

A)infarct miocardic;

B)alergii;

C)variantele a și b;

D)tamponada cardiacă.

În șocul hipovolemic compensat se constată:

A)vasoconstricție pre și post capilară și deschiderea șunturilor arterio-venoase;

B)vasoconstricție pre și post capilară și închiderea șunturilor arterio-venoase

C)vasodilatație pre și post capilară și deschiderea șunturilor arterio-venoase

D)vasodilatație pre și post capilară și închiderea șunturilor arterio-venoase;

În șocul hipovolemic compensat se constată:

A)diminuarea nivelului aldosteronului și ADH

B)amplificarea nivelului aldosteronului și ADH;

C)diminuarea nivelului aldosteronului și creșterea celui al ADH;

D)amplificarea nivelului aldosteronului și diminuarea celui al ADH.

În șocul hipovolemic compensat se constată:

A)mobilizarea rezervelor sanguine din țesuturile hematopexice;

B)extravazarea componentei plasmatice a sângelui;

C)amplificarea rezervelor sanguine din organele hematopexice;

D)variantele b și c.

În șocul hipovolemic decompensat se constată:

A)acidoză și închiderea sfincterelor pre și post capilare;

B)acidoză și deschiderea sfincterelor pre și postcapilare;

C)alcaloză și închiderea sfincterelor pre și post capilare;

D)alcaloză și deschiderea sfincterelor pre și postcapilare

În șocul hipovolemic decompensat se constată:

A)stază sanguină, care induce hipervolemie relativă;

B)stază sanguină, care induce hipovolemie;

C)stază sanguină, care induce hipovolemie relativă;

D)stază sanguină, care induce hipervolemie.

În șocul hipovolemic decompensat se constată:

A)hemodiluție;

B)ischemie;

C)creșterea permeabilității casculare;

D)variantele a și b.

Consecutiv creșterii permeabilității vasculare, în șocul hipovolemic decompensat, se constată:

A)plasmexodie și hemodiluție;

B)ischemie și hemodiluție;

C)plasmexodie și hemoconcentrație;

D)ischemie și hemoconcentrație.

Plasmexodia, consecutivă creșterii permeabilității vasculare din șocul hipovolemic, induce:

A)hipovolemie;

B)hipovolemie relativă;

C)creșterea presiunii arteriale;

D)hemodiluție.

Hemoconcentrația, consecutivă creșterii permeabilității vasculare din șocul hipovolemic, induce:

A)CID;

B)creșterea perfuziei tisulare;

C)variantele a și c;

D)diminuarea perfuziei tisulare.

În șocul hipovolemic compensat se constată:

A)bradicardie și diminuarea forței de contracție a inimii;

B)bradicardie și creșterea forței de contracție a inimii;

C)tahicardie și creșterea forței de contracție a inimii;

D)tahicardie și diminuarea forței de contracție a inimii.

În șocul hipovolemic decompensat se constată:

A)hiperperfuzie coronariană și amplificarea debitului cardiac;

B)hipoperfuzie coronariană și diminuarea debitului cardiac;

C)hiperperfuzie coronariană și diminuarea debitului cardiac.

D)hipoperfuzie coronariană și amplificarea debitului cardiac.

În șocul compensat, hiperglicemia specifică este indusă prin:

A)intensificarea glicogenolizei și a gluconeogenezei;

B)diminuarea glicogenolizei și a gluconeogenezei;

C)intensificarea glicogenolizei și diminuarea gluconeogenezei;

D)diminuarea glicogenolizei și intensificarea gluconeogenezei;

Glicogenoliza, specifică șocului compensat, este indusă, printre altele de:

A)insulină, adrenalină și tiroxină;

B)STH, insulină și adrenalină;

C)adrenalină, tiroxină și glucagon;

D)STH, adrenalină și glucagon.

Neoglucogeneza, specifică șocului compensat, este indusă, printre altele de:

A)insulină;

B)STH;

C)adrenalină;

D)Hormonii glucocorticoizi.

Intensificarea lipemiei, specifică șocului compensat, este indusă, printre altele de:

A)insulină, adrenalină și tiroxină;

B)adrenalină, tiroxină și hormonii glucocorticoizi;

C)STH, insulină și adrenalină;

D)STH, adrenalină și glucagon.

În șocul decompensat se constată:

A)hiperglicemie și intensificarea metabolizării hepatice a lipidelor;

B)hipoglicemie și intensificarea metabolizării hepatice a lipidelor;

C)hiperglicemie și acumularea lipidelor la nivelul ficatului (încărcare grasă);

D)hipoglicemie și acumularea lipidelor la nivelul ficatului (încărcare grasă);

În șocul compensat se constată:

A)hiperglicemie și intensificarea metabolizării hepatice a lipidelor;

B)hipoglicemie și intensificarea metabolizării hepatice a lipidelor;

C)hiperglicemie și acumularea lipidelor la nivelul ficatului (încărcare grasă);

D)hipoglicemie și acumularea lipidelor la nivelul ficatului (încărcare grasă);

În șocul compensat și în cel decompensat se constată:

A)hiperaminacidemie și hiperproteinemie;

B)hiperaminacidemie și hipoproteinemie;

C)hipoaminacidemie și hiperproteinemie;

D)hipoaminacidemie și hipoproteinemie.

În șocul compensat, la nivelul metabolismului hidro-mineral se constată:

A)reținerea apei și Na+ la nivel vascular;

B)transferul apei și Na+ din spațiul intracelular în cel interstițial;

C)transferul apei din spațiul interstițial în cel vascular;

D)variantele a,b și c.

În șocul decompensat, la nivelul metabolismului hidro-mineral se constată:

A)reținerea apei și Na+ la nivel vascular;

B)reținerea apei și Na+ din spațiul intracelular (edem celular);

C)transferul apei din spațiul interstițial în cel vascular;

D)variantele a,b și c.

În șocul compensat, la nivelul metabolismului hidro-mineral se constată:

A)eliminarea apei și Na+ spațiul vascular în cel interstițial;

B)transferul apei și Na+ din spațiul intracelular în cel interstițial;

C)reținerea apei și Na+ în spațiul interstițial;

D)variantele a,b și c.

În șocul decompensat, la nivelul metabolismului hidro-mineral se constată:

A)transferul apei și Na+ de la spațiul vascular în cel interstițial;

B)reținerea apei și Na+ din spațiul intracelular (edem celular);

C)transferul apei din spațiul interstițial în cel celular;

D)variantele a,b și c.

În șocul compensat se constată:

A)transferul în sens extracelular a K+ și intracelular a Ca++;

B)transferul în sens intracelular a K+ și a Ca++;

C)transferul în sens intraacelular a K+ și extraacelular a Ca++;

D)transferul în sens extracelular a K+ și a Ca++;

În șocul decompensat se constată:

A)transferul în sens extracelular a K+ și intracelular a Ca++;

B)transferul în sens intracelular a K+ și a Ca++;

C)transferul în sens intraacelular a K+ și extraacelular a Ca++;

D)transferul în sens extracelular a K+ și a Ca++;

În șocul decompensat, acumularea intracelulară a Ca++ determină:

A)edem celular;

B)aritmii cardiace;

C)activarea proteazelor celulare;

D)variantele a și b.

În șocul decompensat, acumularea extracelulară a K+ determină:

A)edem celular;

B)aritmii cardiace;

C)activarea proteazelor celulare;

D)variantele a și b.

În șocul decompensat, acumularea intracelulară a Na+ determină:

A)edem celular;

B)aritmii cardiace;

C)activarea proteazelor celulare;

D)variantele a și b.

Cauza edemului celular, specific șocului decompensat, este:

A)inactivarea pompei de Ca++;

B)inactivarea pompei de Na+/K+;

C)activarea pompei de Ca++;

D)variantele b și c.

Cauza acumulării intracelulare a Ca++, specific șocului decompensat, este:

A)inactivarea pompei de Ca++;

B)inactivarea pompei de Na+/Ca++;

C)activarea pompei de Ca++;

D)activarea pompei de Na+/Ca++.

În plămâmul de șoc decompensat (insuficiență de organ) se constată:

A)ischemie;

B)CID;

C)stază;

D)variantele b și c.

În plămâmul de șoc decompensat (insuficiență de organ) se constată:

A)ischemie;

B)extravazare plasmatică și edem;

C)embolie pulmonară;

D)variantele b și c.

În ficatul de șoc decompensat (insuficiență de organ) se constată:

A)status hipercoagulant;

B)amplificarea funcției antitoxice;

C)diminuarea neoglucogenezei;

D)amplificarea sintezei proteice.

În ficatul de șoc decompensat (insuficiență de organ) se constată:

A)status hipocoagulant;

B)amplificarea funcției antitoxice;

C)amplificarea neoglucogenezei;

D)amplificarea sintezei proteice.

În ficatul de șoc decompensat (insuficiență de organ) se constată:

A)status hipercoagulant;

B)diminuarea funcției antitoxice;

C)amplificarea neoglucogenezei;

D)amplificarea sintezei proteice.

În ficatul de șoc decompensat (insuficiență de organ) se constată:

A)status hipercoagulant;

B)amplificarea funcției antitoxice;

C)amplificarea neoglucogenezei;

D)diminuarea sintezei proteice.

În rinichiul de șoc decompensat (insuficiență de organ) se constată:

A)anurie;

B)poliurie

C)nefroză;

D)variantele b și c.

În tractusul gastrointestinal (TGI) de șoc decompensat (insuficiență de organ) se constată:

A)vasocoonstricție;

B)amplificarea funcțiilor motorii și secretorii ale TGI;

C)leziuni, infecții suprapuse și toxiemie;

D)variantele a și b.

În șocul precoce se constată:

A)hipertensiune arterială;

B)vasodilatație la nivelul microcirculației;

C)intensificarea glicolizei anaerobe și inițierea acidozei;

D)hiperperfuzie tisulară.

În șocul precoce se constată:

A)hipotensiune arterială;

B)vasodilatație la nivelul microcirculației;

C)diminuarea glicolizei anaerobe;

D)hiperperfuzie tisulară.

230-275

More Quizzes