366.Hiperemiile active sunt induse de:

A)scăderea aportului de sânge într-un anumit segment circulator;

B)creșterea drenării sângelui dintr-un anumit segment circulator.

C)creșterea aportului de sânge într-un anumit segment circulator;

D)scăderea drenării sângelui dintr-un anumit segment circulator.

367.Reflexul scurt, de axon se poate implica în generarea:

A)hiperemiei active locale cronice;

B)hiperemiei pasive locale acute;

C)hiperemiei active locale acute;

D)hiperemiei pasive locale cronice.

368.Mecansimele neurotonice (parasimpaticotonie) se pot implica în generarea:

A)hiperemiei active locale cronice;

B)hiperemiei active locale acute;

C)hiperemiei pasive locale acute;

D)hiperemiei pasive locale cronice.

369.Mecansimele neuroparalitice (diminuarea funcțională a ortosimapticului) se pot implica în generarea:

A)hiperemiei active locale acute;

B)hiperemiei active locale cronice;

C)hiperemiei pasive locale acute;

D)hiperemiei pasive locale cronice.

370.În cursul fazelor inițiale ale inflamației se manifestă:

A)hiperemiei active locale cronice

B)hiperemiei pasive locale acute;

C)hiperemiei active locale acute

D)hiperemiei pasive locale cronice.

371.Reluarea brutală a circulației sanguine, printr-un segment microcirculator privat anterior de aport sanguin (postanemic), poate induce:

A)hiperemiei active locale cronice;

B)hiperemiei pasive locale acute;

D)hiperemiei pasive locale cronice;

C)hiperemiei active locale acute.

372.Printre simptomele caracteristice hiperemiei active locale acute se numără:

A)tumefacția țesutului afectat;

B)paloarea țesutului afecta

C)scăderea temperaturii țesutului afectat;

D)cianoza țesutului afectat.

373.Printre simptomele caracteristice hiperemiei active locale acute se numără:

A)scăderea volumului țesutului afectat

C)creșterea temperaturii țesutului afectat;

B)paloarea țesutului afectat;

D)cianoza țesutului afectat.

374.Printre simptomele caracteristice hiperemiei active locale acute se numără:

A)scăderea volumului țesutului afectat;

B)înroșirea (congestia) țesutului afectat;

C)scăderea temperaturii țesutului afectat;

D)cianoza țesutului afectat.

375.Printre simptomele caracteristice hiperemiei active locale acute se numără:

A)scăderea volumului țesutului afectat

B)paloarea țesutului afectat;

C)scăderea temperaturii țesutului afectat

D)percepția pulsului aretrial la nivelul țesutului afectat.

376. Printre implicațiile hiperemiei active locale acute se numără:

A)edemul

B)necroza;

C)infarctul;

D)toxiemia.

377. Torsiunile și stragulațiile se pot implica în generarea:

A)hiperemiei active locale cronice;

B)hiperemiei pasive locale acute;

C)hiperemiei active locale acute;

D)hiperemiei pasive locale cronice.

378.Trombozele se pot implica în generarea:

A)hiperemiei active locale cronice;

B)hiperemiei pasive locale acute;

C)hiperemiei active locale acute;

D)hiperemiei pasive locale cronice.

379.Compresiunile bruște se pot implica în generarea:

A)hiperemiei active locale cronice

B)hiperemiei active locale acute;

C)hiperemiei pasive locale acute;

D)hiperemiei pasive locale cronice.

380.Tumorile se pot implica în generarea

A)hiperemiei active locale cronice;

B)hiperemiei active locale acute;

C)hiperemiei pasive locale acute;

D)hiperemiei pasive locale cronice.

381.Exostozele se pot implica în generarea:

A)hiperemiei pasive locale cronice;

B)hiperemiei active locale cronice

C)hiperemiei active locale acute;

D)hiperemiei pasive locale acute.

382.Tumorile se pot implica în generarea:

A)hiperemiei active locale cronice;

B)hiperemiei pasive locale cronice;

C)hiperemiei active locale acute;

D)hiperemiei pasive locale acute

383.Printre simptomele caracteristice hiperemiei pasive locale acute se numără:

A)scăderea volumului țesutului afectat;

B)înroșirea (congestia) țesutului afectat;

C)scăderea temperaturii țesutului afectat;

D)cianoza țesutului afectat.

384.Printre simptomele caracteristice hiperemiei pasive locale acute se numără:

A)tumefierea țesutului afectat;

B)înroșirea (congestia) țesutului afectat;

C)scăderea temperaturii țesutului afectat;

D)paloarea țesutului afectat.

385.Printre simptomele caracteristice hiperemiei pasive locale acute se numără:

A)tumefierea țesutului afectat;

B)înroșirea (congestia) țesutului afectat;

C)edem;

D)paloarea țesutului afectat.

386.Printre implicațiile hiperemiei pasive locale acute se numără:

A)edemul;

B)necroza;

C)variantele a, b și d;

D)toxiemia.

387.Printre implicațiile hiperemiei pasive locale acute se numără:

A)necroza;

B)ischemia;

C)variantele a, b și d;

D)infarctul.

388.Afecțiunile valvulare cardiace se pot implica în generarea:

A)hiperemiei pasive locale cronice;

B)hiperemiei pasive generale cronice;

C)hiperemiei pasive generale acute;

D)hiperemiei pasive locale acute.

389.Afecțiunile coronariene se pot implica în generarea:

A)hiperemiei pasive locale cronice;

B)hiperemiei pasive generale acute;

C)hiperemiei pasive locale acute

D)hiperemiei pasive generale cronice

390.Afecțiunile pulmonare, inductoare de amplificare a presiunii sanguine în mica circulație, se pot implica în generarea:

A)hiperemiei pasive locale cronice;

B)hiperemiei pasive generale acute;

C)hiperemiei pasive generale cronice;

D)hiperemiei pasive locale acute.

391.Afecțiunile valvulare ale inimii drepte generează:

A)creșterea presiunii sanguine în marea circulație;

B)creșterea presiunii sanguine în mica circulație;

C)creșterea presiunii intracardiace;

D)diminuarea presiunii în marea circulație

392. Afecțiunile valvulare ale inimii stângi generează:

A)creșterea presiunii sanguine în marea circulație;

B)creșterea presiunii sanguine în mica circulație;

C)creșterea presiunii intracardiace;

D)diminuarea presiunii în marea circulație

393.Printre cauzele care pot induce stază se poate înscrie:

A)ischemia;

B)infarctul alb;

C)embolia;

D)hiperemia activă acută locală.

394.Printre cauzele care pot induce stază se poate înscrie:

A)tromboza;

B) hiperemia activă acută locală;

C)infarctul alb;

D) ischemia.

395.Staza, instituită în faza a II-a a etapei vasculare a reacției inflamatorii, este amplificată de:

A)tromboza consecutivă;

B)ischemia posttrombotică

C)vasoconstricția arteriocapilară;

D)plasmexodia consecutivă și instalarea unui edem compresiv.

396.Printre simptomele caracteristice stazei se numără:

A)înroșirea (congestia) zonei afectate;

B)tumefierea zonei afectate;

C)scăderea temperaturii zonei afectate;

D)paloarea zonei afectate.

397.Printre simptomele caracteristice stazei se numără:

A)cianoza zonei afectate;

B)scăderea temperaturii zonei afectate;

C)diminuarea volumului zonei afectate;

D)paloarea zonei afectate.

398.Printre simptomele caracteristice stazei se numără:

B)scăderea temperaturii zonei afectate;

C)diminuarea volumului zonei afectate;

D)edemul zonei afectate;

A)înroșirea (congestia) zonei afectate.

399.Printre implicațiile stazei se numără:

A)tromboza;

B)necroza;

C)variantele a, b și d;

D)toxiemia.

400. Printre implicațiile stazei se numără:

A)hemoragia;

B)infarctul;

C)variantele a și b;

D)toxiemia.

401.Printre implicațiile stazei se numără:

A)hemoragia;

B)necroza;

C)variantele a și c;

D)plasmoragia

402.Printre cauzele care pot induce embolii interne se pot înscrie:

A)trombi;

B)bacterii;

C)paraziți;

D)pneumotoraxul.

403.Printre cauzele care pot induce embolii interne se pot înscrie:

A)lipide din formule medicamentoase;

B)bacterii;

C)paraziți;

D)celule proprii.

404.Printre cauzele care pot induce embolii interne se pot înscrie:

A)bacterii;

B)lipide mobilizate din maniamentele corporale;

C)pneumotoraxul;

D)paraziți.

405.Printre cauzele care pot induce embolii externe se pot înscrie:

A)trombi;

B)lipide din formulele medicamentoase;

C)celule proprii;

D)lipide mobilizate din maniamentele corporale.

406.Printre cauzele care pot induce embolii externe se pot înscrie:

A)bacterii;

B)lipide dmobilizate din maniamentele corporale;

C)celule proprii;

D)variantele b și c

407.Printre cauzele care pot induce embolii externe se pot înscrie:

A)variantele b și c

B)lipide dmobilizate din maniamentele corporale;

C)celule proprii;

D)paraziți.

408.Embolia gazoasă, indusă de trecerea în stare gazoasă a gazelor respiratorii dizolvate în sânge este indusă în cazul:

A)hipobarism persistent;

B)hiporbarism indus rapid după supunerea prelungită a organismului la hiperbarism.

C)hiperbarism peristent;

D)hiperbarism indus rapid după supunerea prelungită a organismului la hipobarism.

409.Printre implicațiile caracteristice emboliei se numără

A)stază în spatele zonei obstrucționate;

B)ischemie în spatele zonei obstrucționate;

C)stază în fața zonei obstrucționate;

D)variantele b și c

410.Printre implicațiile caracteristice emboliei se numără:

A)edem în zona de stază

B)edem în zona ischemiată;

C)infarct în zona de stază;

D)variantele b și c.

More Surveys