276-320 fiziopat
276. În șocul precoce se constată:
A)hipertensiune arterială;
B)vasoconstrictie la nivelul microcircula.iei;
C)diminuarea glicolizei anaerobe;
D)hiperperfuzie tisulară.
277. În șocul precoce se constată:
A)diminuarea glicolizei anaerobe;
B)hipertensiune arterială;
C)vasodilatație la nivelul microcirculației;
D)hipoperfuzie tisulară.
278. În șocul tardiv compensat se constată:
A)hiperventilație
B)bradicardie;
C)poliurie;
D)scăderea tensiunii arteriale.
279. În șocul tardiv compensat se constată:
A)poliurie;
B)bradipnne;
C)tahicardie;
D)scăderea tensiunii arteriale.
280. În șocul tardiv compensat se constată:
A)oligurie;
B)bradipnne;
C)vasodilatație;
D)scăderea tensiunii arteriale.
281. În șocul tardiv compensat se constată:
A)poliurie;
D)compensarea tensiunii arteriale.
B)bradipnne;
C)bradicardie;
282. În șocul tardiv compensat se constată:
A)scăderea tensiunii arteriale.
B)bradipnne;
C)vasoconstricție severă;
D)oligurie;
283. În șocul tardiv decompensat se constată:
A)vasodilatație la nivel microcirculator;
B)plasmexodie;
C)acidoză;
D)variantele a, b și c.
284. În șocul tardiv decompensat se constată:
A)vasoconstricție la nivel microcirculator;
B)plasmexodie;
C)hemodiluție;
D)variantele a și c.
285. În șocul tardiv decompensat se constată:
A)vasoconstricție la nivel microcirculator;
B)ischemie la nivel tisular;
C)inițierea CID;
D)variantele a și b.
286. În șocul tardiv decompensat se constată:
A)vasoconstricție la nivel microcirculator;
B)ischemie la nivel tisular;
C)inițierea CID;
D)hemoconcentrație.
287. În șocul refractar (ireversibil) se constată:
A)hipertensiune arterială;
B)alcaloză
C)insuficiențe multiple de organ;
D)diminuarea CID.
288. În șocul refractar (ireversibil) se constată:
A)acidoză;
B)compensarea funcțională a organelor;
C)diminuarea CID;
D)hipertensiune arterială.
289. În șocul refractar (ireversibil) se constată:
A)hipotensiune arterială;
B)compensarea funcțională a organelor;
C)diminuarea CID;
D)alcaloză;
290. În șocul refractar (ireversibil) se constată:
A)compensarea funcțională a organelor;
B)alcaloză;
C)hipertensiune arterială;
D)CID.
291. Arsura desemnată drept combustio erithematosa se instituie la temperaturi de cel puțin:
A)40-44oC;
B)45-50oC;
C)51-60oC;
D)61-100oC.
292. Arsura desemnată drept combustio bullosa se instituie la temperaturi de cel puțin:
A)40-44oC;
B)45-50oC;
C)51-60oC;
D)61-100oC.
293. Arsura desemnată drept combustio escarotica se instituie la temperaturi de cel puțin:
A)40-44oC;
B)45-50oC;
C)51-60oC;
D)61-100oC.
294. Arsura de gradul I se manifestă prin:
A)flictene;
B)infecții bacteriene suprapuse;
c)hiperemie și edem;
D)variantele a și b.
295. Arsura de gradul II se manifestă prin:
A)flictene;
B)infecții bacteriene suprapuse;
C)hiperemie;
D)variantele a și b.
296. Arsura de gradul III se manifestă prin:
A)flictene;
B)necroze și escare;
C)hiperemie și edem;
D)variantele a și b.
297. Arsura de gradul IV se manifestă prin:
A)flictene;
B)necroze și escare;
C)carbonizare;
D)variantele a și b.
298. Vezicula de tip joncțional, întâlnită în cazul arsurilor de gradul II, se găsește:
A)deasupra membranei bazale;
B)între straturile epidermice;
C)sub membrana bazală;
D)în straturile superficiale ale epidermei.
299. Vezicula de tip dermolitic, întâlnită în cazul arsurilor de gradul II, se găsește:
A)deasupra membranei bazale lizate;
B)între straturile epidermice;
C)sub membrana bazală lizată;
D)în straturile superficiale lizate ale epidermei.
300. Vindecarea arsurilor de gradul I se face pe baza:
A)multiplicării epiteliului conservat al anexelor amputate;
B)migrării epiteliului marginal;
C)multiplicării celulelor stratului bazal;
D)membranei bazale.
301. Vindecarea arsurilor de gradul II se face pe baza:
A)multiplicării epiteliului conservat al anexelor amputate;
B)migrării epiteliului marginal;
C)multiplicării celulelor stratului bazal;
D)membranei bazale.
302. Vindecarea arsurilor de gradul III se face pe baza:
A)multiplicării epiteliului conservat al anexelor amputate;
B)migrării epiteliului marginal;
C)multiplicării celulelor stratului bazal;
D)membranei bazale.
303. Boala arșilor (șocul postcombustional) se instituie atunci când suprafața de piele afectată de arsură reprezintă cel puțin:
A)5-10 %;
B)10-20%;
C)20-25%;
D)25-30%.
304. Printre cauzele șocului postcombustional se află:
A)vasoconstricția generalizată;
B)plasmexodia;
C)toxiemia;
D)variantele b și c.
305. Printre cauzele șocului postcombustional se află:
A)vasoconstricția generalizată
B)plasmexodia;
C)hipoxia;
D)variantele b și c.
306. Printre cauzele șocului postcombustional se află:
A)durerea;
B)vasoconstricția generalizată
C)hipoxia;
D)variantele b și c.
307. Printre cauzele care induc hipovolemia, specifică primei etape a bolii arșilor (șocul postcombustional), se află:
A)edemul în țesuturile nearse (hiporpoteinemie);
B)hemoragia postcombustională;
C)edmul la nivelul plăgii arse (hiperpermeabilitate capilară;
D)variantele a și c.
308. Printre cauzele care induc hipovolemia, specifică primei etape a bolii arșilor (șocul postcombustional), se află:
A)ischemia tisulară în zona afectată;
B)hemoragia postcombustională;
C)transportul masiv de apă și Na+ spre sectorul intracelular (hipoxie);
D)variantele a și b.
309. Printre cauzele SRIS, faza secundă a bolii arșilor (șocul postcombustional) se numără:
A)hormonii de stres;
B)hormonii anabolizanți;
C)citokinele;
D)variantele a și c
310. Printre cauzele SRIS, faza secundă a bolii arșilor (șocul postcombustional) se numără:
A)toxinele bacteriene;
B)hormonii anabolizanți;
C)hipoxia;
D)variantele a și c.
311. Printre semnele specifice SRIS, faza secundă a bolii arșilor (șocul postcombustional) se numără:
A)tahicardie;
B)tahipnee;
C)febră;
D)variantele a, b și c.
312. Printre semnele specifice SRIS, faza secundă a bolii arșilor (șocul postcombustional) se numără:
A)leucocitoză;
B)variantele a și d.
C)bradipnee;
D)febră;
313. Printre semnele specifice SRIS, faza secundă a bolii arșilor (șocul postcombustional) se numără:
A)leucopenie;
B)bradipnee;
C)status hipercoagulant;
D)variantele a și b.
314. Degerăturile sunt favorizate de:
A)umiditatea crescută;
B)intensitate scăzută a vântului;
C)presiune atmosferică crescută
D)variantele b și c.
315. Degerăturile sunt favorizate de:
A)umiditatea crescută;
B)intensitate scăzută a vântului;
C)variantele b și c.
D)caracterul glabru al pielii supuse la frig;
316. Degerătura de gradul I se manifestă prin:
A)vasoconstricție inițială;
B)infecții bacteriene suprapuse;
C)vasodilatație neuroplegică ulterioară;
D)variantele a și c.
317. Degerătura de gradul I se manifestă prin:
A)vasoconstricție în fazele tardive;
B)infecții bacteriene suprapuse;
C)amplificarea permeabilității vasculare și edem;
D)variantele a și b.
318. Degerătura de gradul II se manifestă prin:
A)vasoconstricție inițială;
B)edem și flictene;
C)vasodilatație neuroplegică ulterioară;
D)variantele a și c.
319. Degerătura de gradul II se manifestă prin:
A)vasoconstricție inițială;
B)infecții bacteriene suprapuse;
C)toxiemie;
D)variantele a și c.
320. Degerătura de gradul III se manifestă prin:
A)tromboze;
B)edem și flictene;
C)vasodilatație neuroplegică ulterioară;
D)variantele b și c.
{"name":"276-320 fiziopat", "url":"https://www.quiz-maker.com/QPREVIEW","txt":"276. În șocul precoce se constată:, 277. În șocul precoce se constată:, 278. În șocul tardiv compensat se constată:","img":"https://www.quiz-maker.com/3012/images/ogquiz.png"}