FIZIO 1-55
3. Rolurile fosforului în organism sunt următoarele, cu excepția:
A. intră în compoziția oaselor și dinților
B. Este constituent al ATP-ului
C. Este constituent al acizilor nucleici
D. Contribuie la menținerea echilibrului acido-bazic
E. catalizează numeroase reacții biochimice
4. Raportul Ca/P la păsări este cuprins între:
A. 1/4 – 1/1
B. 1/1 – 1/2
C. 1/2 - 1/4
D. 3/1 – 3.5/1
E. 1/3 – 1.5/3
5. Unul dintre rolurile pe care fosforul NU îl are în organism este:
A. intră în compoziția oaselor
B. intră în compoziția dinților
C. Contribuie la menținerea echilibrului acido-bazic al sângelui
D. Contribuie la menținerea echilibrului acido-bazic al urinei
E. Contribuie la formarea influxului nervos
6. În reglarea concentrației fosforului din sânge, hormonul paratiroidian are efect hiperfosfatemiant prin:
A. Reducerea eliminării renale a fosfaților
B. Modificarea raportului Ca/P
C. Stimularea absorbției fosfaților
D. Stimularea eliminării renale a fosfaților
E. Mobilizarea fosfaților din oase
7. Absorbția fierului este stimulată de:
A. Acidul clorhidric
B. tripsină
C. chimotripsină
D. prezența fosfaților
E. prezența grăsimilor
8. Fierul este utilizat în sinteza a numeroși compuși fiziologici, printre care NU se numără:
A. riboflavinele
B. hemoglobina
C. mioglobina
D. citocromii
E. catalazele
9. Excreția fierului se face pe cale:
A. renală
B. respiratorie
C. digestivă
D. Fierul nu se excretă, fiind total recuperat din produșii de catabolism
E. Pe cale urinară și digestivă deopotrivă
10. Fosforul sanguin este:
A. Doar fosfor anorganic
B. Doar fosfor organic
C. Fosfor anorganic și fosfor organic
D. Nu este valabilă nicio variantă
E. Sunt valabile toate variantele de răspuns
11. Acidul clorhidric din sucul gastric este produs de:
A. Celulele principale ale glandelor gastrice
B. Celulele parietale ale glandelor gastrice
C. Celulele intermediare ale glandelor gastrice
D. Celulele mucoase ale glandelor gastrice
E. Celulele generatoare ale glandelor gastrice
12. Cei doi ioni ai HCl sunt produși de:
A. aceeași celulă
B. Celule diferite
C. O celulă oxintică și o celulă parietală
D. două celule oxintice
E. Toate tipurile de celule din structura glandelor gastrice
13. În sinteza de HCl de către glandele gastrice, ionii de hidrogen din structura HCl provin din:
A. Disocierea acidului lactic
B. Disocierea apei
C. Disocierea intracelulară a CO2
D. Disocierea intracelulară a acidului carbonic
E. Disocierea intracelulară a fosfaților anorganici
14. Acidul carbonic este sintetizat în celulele parietale ale glandelor gastrice sub controlul:
A. xantinoxidazei
B. Anhidrazei carbonice
C. izomerazelor
D. Enzimelor glicolitice
E. pepsinei
15. Așa numita „maree alcalină” a sângelui apare:
A. în perioadele de înfometare prelungită
B. în perioadele interdigestive
C. în perioadele de secreție intensă de bicarbonat de sodiu
D. în perioadele de secreție intensă a HCl
E. Nu există noțiunea de maree alcalină, aici fiind vorba de o întrebare capcană
16. Acidul clorhidric din sucul gastric are roluri digestive. Printre rolurile sale NU se numără:
A. Transformarea pepsinogenului în pepsină
B. Blocarea proceselor de putrefacție și de fermentație
C. Activarea tripsinogenului la tripsină
D. Inhibarea secreției de gastrină
E. Stimularea eliberării de secretină
17. Acidul clorhidric din sucul gastric are roluri digestive. Printre rolurile sale NU se numără:
A. Transformarea pepsinogenului în pepsină
B. Blocarea proceselor de putrefacție și de fermentație
C. Activarea chimotripsinogenului la chimotripsină
D. Inhibarea secreției de gastrină
E. Stimularea eliberării de secretină
18. Activarea pepsinogenului la pepsină are loc:
A. în celulele gastrice secretoare
B. în lumenul intestinal
C. La contactul cu conținutul gastric acid
D. oriunde în aceste compartimente și structuri precizate mai sus
E. Stomacul nu produce pepsinogen ci pepsină
19. Activarea pepsinogenului:
A. Are loc în celula gastrică secretoare
B. Are loc printr-un proces autocatalitic la un pH alcalin
C. Are loc în prezenta acidului clorhidric în celulele principale ale glandelor gastrice
D. Are loc atât în prezența HCl cât și printr-un mecanism autocatalitic în lumenul tractului digestiv
E. Nu este necesară, aceasta fiind o enzimă activă
20. Sub denumirea generală de zimogeni sunt cunoscute:
A. Enzimele digestive în general
B. Proenzimele digestive activate în lumenul tractului digestiv
C. Enzimele sucului gastric
D. Enzimele sucului intestinal
E. Enzimele digestive eliberate în formă activă
21. Secreția de HCl este stimulată de:
A. somatostatin
B. secretină
C. prostaglandine
D. acetilcolină
E. Factorul de creștere epidermic
22. Secreția de HCl este stimulată de:
A. somatostatin
B. secretină
C. prostaglandine
D. gastrină
E. Factorul de creștere epidermic
23. Referitor la faza cefalică de reglare a secreției gastrice nu este corectă varianta:
A. Excitarea chemoreceptorilor din mucoasa bucală determină secreția de suc gastric
B. Stimulii au origine cefalică
C. această fază nu are componentă umorală (hormonală)
D. secreția de suc gastric se realizează prin reflex vago-vagal
E. vederea, mirosul hranei, precum și apropierea orelor de masa determină secreția de suc gastric
24. Cantitatea de suc gastric produsă zilnic la cal poate ajunge la:
A. 30 L
B. 1 L
C. 0.5 L
D. 100 L
E. 0.1 L
25. Factorul intrinsec, o mucoproteină secretată de celule din glandele fundice, are rol în:
A. absorbția factorului intrinsec
B. absorbția vitaminei B12
C. absorbția lipidelor
D. absorbția apei
E. absorbția fierului
26. Coagularea intragastrică a laptelui este produsă de:
A. pepsină la animalele adulte, labferment la sugari
B. lipază
C. amilază
D. tripsină
E. chimotripsină
27. Specificitatea pepsinei constă în faptul că:
A. hidrolizează legăturile peptidice ale aminoacizilor aromatici
B. hidrolizează legăturile peptidice ale aminoacizilor carboxilici
C. hidrolizează legăturile peptidice ale aminoacizilor bazici
D. Nu are specificitate, hidrolizând toate proteinele
E. Este o exopeptidază
28. pH-ul optim de acțiune al pepsinei este unul:
A. Slab acid (5.5 – 6)
B. neutru
C. alcalin
D. fără importanță
E. Foarte acid (1.5 – 3)
29. Catepsina din sucul gastric participă la:
A. Digestia proteinelor la animale sugare
B. Digestia lipidelor la animale sugare
C. Digestia glucidelor la animale sugare
D. Activarea tripsinogenului
E. Sunt valabile toate variantele de mai sus
30. Catepsina din sucul gastric este o:
A. endopeptidază
B. exopeptidază
C. lipază
D. amilază
E. carboxipeptidază
31. Principalul hormon care contribuie la reglarea secreției de suc gastric în faza gastrică este:
A. secretina
B. colecistochinina
C. gastrina
D. bombesina
E. adrenalina
32. Principalul hormon care contribuie la reglarea secreției de suc gastric în faza cefalică este:
A. secretina
B. colecistochinina
C. gastrina
D. bombesina
E. adrenalina
33. Gastrina este un hormon produs de:
A. celulele G din mucoasa gastrică
B. celulele I din epiteliul duodenal
C. Celulele oxintice ale glandelor gastrice
D. Celulele principale ale glandelor gastrice
E. Epiteliul gastric
34. În secrețiile digestive, rolul gastrinei constă în:
A. Stimularea secreției de acid clorhidric
B. Inhibarea secreției glandelor gastrice
C. Stimularea secreției pancreatice
D. Stimularea secreției intestinale
E. Inhibarea secreției intestinale
35. Secreția de gastrină este inhibată de:
A. pH alcalin
B. pH acid
C. pH neutru
D. colecistokinina
E. secretină
36. Enterokinaza are următorul rol:
A. catalizează transformarea tripsinogenului în tripsină
B. catalizează transformarea pepsinogenului în pepsină
C. catalizează transformarea chimotripsinogenului în chimotripsină
D. stimulează sinteza de enzime pancreatice
E. inhibă sinteza de enzime pancreatice
37. Secreția glandelor Brunner are următoarele calități, mai puțin faptul că este:
A. O secreție bogată în enzime digestive
B. O secreție mucoasă
C. O secreție lipsită de enzime digestive
D. O secreție bogată în bicarbonat
E. O secreție cu rol în protejarea epiteliului intestinal
38. Enterokinaza este produsă de:
A. ficat
B. celulele Brunner
C. celulele Liberkuhn
D. Glandele gastrice
E. pancreas
39. Majoritatea enzimelor sucului intestinal ajung în intestin:
A. Ca urmare a eliberării lor din celulele secretoare
B. odată cu celulele epiteliale care le conțin
C. Prin excreție pasivă
D. Prin mecanism de vis-à-tego
E. Sunt valabile toate variantele de mai sus
40. Prezența maltazei este o caracteristică a:
A. Tuturor secrețiilor digestive
B. secreției salivare
C. secreției pancreatice
D. secreției intestinale
E. secreției gastrice
41. Aminopeptidazele au ca substrat specific:
A. lipide
B. amidon
C. glicogen
D. proteine în general
E. peptide
42. Carboxipeptidazele au ca substrat specific:
A. lipide
B. amidon
C. glicogen
D. proteine în general
E. peptide
43. În stimularea secreției de suc intestinal un rol revine:
A. adrenalinei
B. noradrenalinei
C. atropinei
D. secretinei
E. serotoninei
44. Majoritatea enzimelor intestinale își exercită acțiunea în cadrul:
A. exodigestiei
B. Digestiei luminale
C. Digestiei membranare
D. Digestiei intraluminale
E. Nu există o precizare anume
45. La speciile cu veziculă biliară de capacitate mică, aceasta are doar rol de:
A. absorbția apei din fluidul biliar
B. Pasajul bilei
C. Organ reglator al presiunii de evacuare
D. Sinteza de bicarbonat
E. excreția produșilor de catabolism ai hemului
46. În perioada de absorbție digestivă, procesele metabolice din ficat şi țesuturile periferice sunt direcționate predominant spre:
A. Ficatul acționează în sens anabolic, iar țesuturile periferice sunt direcționate spre consum
B. Catabolizarea substanțelor nutritive provenite din aport
C. în această perioadă, ficatul şi țesuturile periferice sunt supraaglomerate şi au o activitate metabolică suprasolicitată, fără o direcționare anume
D. Eliberarea spre țesuturi a excesului de substanțe nutritive absorbit pentru asigurarea cerințelor energetice
E. Depozitarea substanțelor nutritive provenite din aport
47. În perioada de absorbție digestivă, ficatul:
A. reține trigliceridele şi le transformă în glucoză şi glicogen care se depozitează în ficat
B. reține surplusul de glucoză sanguină şi îl transformă în glicogen şi trigliceride
C. eliberează glucoza deoarece acesta este necesară țesuturilor periferice iar preluarea ei de către ficat nu este controlată de insulină
D. reține trigliceridele care sunt depozitate în ficat determinând „infiltrația grasă a ficatului”
E. Nicio variantă nu este valabilă
48. Ciclul lui Krebs se desfășoară:
A. în majoritatea țesuturilor, cu excepția creierului, care se pot hrăni şi cu corpi cetonici în caz de absență parțială sau totală a glucozei
B. în țesuturile periferice, inclusiv sânge
C. doar în ficat
D. în majoritatea celulelor, cu excepția eritrocitelor
E. Toate variantele sunt valabile
49. Lipoproteinele cu densitate mică sunt o formă de transport a:
A. Acizilor grași sintetizați și esterificați în ficat
B. Lipidelor din hrană absorbite, ajunse în limfă, apoi în sânge
C. Lipidelor mobilizate din țesutul adipos
D. Proteinelor absorbite ca atare, ca în cazul nou-născutului
E. Toate variantele sunt valabile
50. Chilomicronii şi lipoproteinele cu densitate mică din sânge eliberează acizii grași în țesuturile periferice, procesul fiind controlat de către:
A. tiroxină
B. adrenalină
C. insulină
D. glucagon
E. cortizol
51. Referitor la compoziția sucului gastric nu este corectă următoarea afirmația:
A. Enzimele proteolitice ale sucului gastric sunt reprezentate de pepsin și tripsină
B. Mucusul gastric are o afinitate mare de a se combina cu acizii gastrici
C. Factorul intrinsec secretat de glandele fundice are rol în absorbția vitaminei B12
D. alături de acidul clorhidric la realizarea pH-ului foarte acid concură și acizii carbonic, butiric și lactic
E. La animalele sugare lipaza gastrică este mai activă decât la adulte
52. Ficatul nu poate prelua şi stoca sub formă de glicogen întreaga cantitate de glucoză absorbită. De aceea organismul posedă şi alte mecanisme de preluare a excesului de glucoză. Un astfel de mecanism este:
A. Sinteza de acizi graşi
B. Sinteza de vitamine cu structură pe bază de glucoză
C. Sinteza de proteine
D. Sinteza de acizi nucleici, aceștia având în structura lor şi glucide
E. Excesul de glucoză este eliminat prin urină, ceea ce este cunoscut sub numele de glicozurie
53. În grupul aminoacizilor de transport sunt incluși:
A. leucina, izoleucina şi valina
B. Acidul glutamic, acidul aspartic și alanina
C. arginina, histidina, lizina
D. cisteina, glicina, prolina
E. Niciun răspuns nu este valabil
54. Din cantitatea totală de aminoacizi absorbiți, ajunși din circulația portală în ficat, trec în circulația sistemică circa:
A. 23%
B. 10%
C. zero, ficatul reținând întreaga cantitate de aminoacizi ajunși la acest nivel, pentru sinteza de proteine plasmatice (albumine)
D. Procente larg variabile funcție de starea fiziologică
E. 45%
55. Proteinele serice îndeplinesc numeroase funcții. Una din funcțiile care NU este îndeplinită de aceste proteine este:
A. Transportul acizilor grași
B. Constituie sursă de aminoacizi pentru sinteze proteice extra hepatice
C. Rol de creare a presiunii oncotice a plasmei
D. Vehicul de transport pentru diferiți hormoni
E. Vehicul de transport pentru diferite vitamine
{"name":"FIZIO 1-55", "url":"https://www.quiz-maker.com/QPREVIEW","txt":"1. Absorbția fosforului are loc în:, 2. Absorbția fosforului este optimă la raportul Ca\/P de:, 3. Rolurile fosforului în organism sunt următoarele, cu excepția:","img":"https://www.quiz-maker.com/3012/images/ogquiz.png"}
More Quizzes
VLSI Design - Quiz
10538
Ancient Israel
210
Grocery Store Showdown
13618
Cunny's Quirky Quiz Challenge
1267
Production Possibilities Graph - Can You Ace It?
201023522
Chemistry: How Many Atoms in 179.0 g Iridium?
201057297
Ace the Female Reproductive System Labeling
201084467
Test Character Traits of Mrs. Jones: Thank You Ma'am
201024930
Gender & Sexuality in Greco-Roman Antiquity
15832769
Defense Mechanisms: Test Your Psychology Know-How
201033636
Free Tes Akhlak BUMN
201021521
Ace Your CDT Exam: Free Practice for Technicians
201064024