Ilar preda

1. Acțiunile de luptă ale forțelor navale se desfășoară:

A) permanent pe timpul exercițiilor

B) în timp de conflict armat și de antrenament

C) la nevoie în timp de pace

2. Acțiunile de luptă se fundamentează pe:

A) analiza și evaluarea situației hidrometeorologice

B) analiza caracteristicilor tactice ale forțelor proprii

C) analiza situației tactice, zona posibilă de acţiune, resursele proprii

3. Lansarea rachetelor în salvă se poate executa de pe:

A) una sau mai multe platforme

B) o singură platformă cu 4 rachete

C) o platformă aeriană cu o singură rachetă

4. Întrebuințarea în luptă a rachetelor reprezintă:

A) activitățile desfășurate la bordul navelor și la secția tehnică

B) activitățile teoretice și practice planificate, desfășurate și conduse de MU și U

C) activitățile practice executate la bordul lansatoarelor

5. Componenta centrală a navelor mari purtătoare de rachete pentru conducerea lansării este:

A) sistemul de senzori și armamente

B) sistemul de rachete de bord

C) sistemul de organizare a mentenanței

6. Personalul execută preliminar lansării:

A) prezentarea și însușirea misiunii de luptă

B) însușirea misiunii și executarea lansărilor

C) însușirea misiunii și examenul pentru admitere la lansare

7. În funcţie de misiunile tactice, personalul afectat lansărilor execută:

A) controlul executării startului și desprinderea de inamic

B) controlul aparaturii rachetei gata de lansare

C) controlul și pregătirea aparaturii și rachetelor

8. Situaţia tactică preliminară acțiunilor de luptă cu rachete cuprinde:

A) forțele proprii, forțele inamice și alte forţe

B) forțele inamice, forțele neutre și forțele neidentificate

C) forțele proprii și forțele inamice

9. În planificarea acțiunilor tactice de luptă se ţine seama de:

A) tipul formației, poziția ţintei în formație, izolarea ţintei

B) tipul formației și/sau al ţintei, clasificarea, importanța și contramăsurile ţintei

C) tipul ţintei, contramăsurile ţintei, izolarea țintelor false

10. Misiunile platformelor purtătoare de rachete pot fi:

A) misiuni în cooperare sau subordonare în cadrul NATO

B) misiuni de lansare a rachetelor în orice condiții meteo

C) misiuni pe timp de pace și pe timp de conflict armat

11. Misiunile principale ale dispozitivelor mobile de lansare sunt planificate pentru:

A) apărarea porturilor maritime

B) distrugerea navelor de luptă, de desant și de transport

C) însoțirea convoaielor proprii și acoperirea amenajărilor la litoral

12. Posibilitățile de luptă ale platformelor purtătoare de rachete sunt influențate de:

A) posibilitățile de marș, de descoperire, de urmărire, de lovire și de manevră

B) posibilitățile tehnice ale ajungere la ţintă a rachetelor

C) posibilitățile de descoperire a ţintei de către rachete

13. Stările de operativitate ale unei platforme purtătoare de rachete sunt limitate de:

A) încadrarea cu personal, nivelul de instruire, starea tehnicii de bord, starea plinurilor

B) starea de operativitate a personalului și a tehnicii de bord

C) starea plinurilor de muniții, carburanți și lubrifianți

14. Starea de pregătire nr. 1 pentru marș și luptă este ordonată când:

A) platforma purtătoare de rachete se pregătește înainte de plecarea în misiune

B) platforma purtătoare de rachete a trecut la executarea misiunii sau este amenințată

C) platforma purtătoare de rachete a executat misiunea și se desprinde de ţintă

15. Starea de control al sistemului de lansare a rachetelor reprezintă:

A) evenimentul lansării și evaluării rezultatului la ţintă

B) perioada în care se află sistemul și personalul după lansare

C) situaţia în care se află sistemul și personalul pentru îndeplinirea misiunii

16. Starea de pregătire a sistemului de lansare a rachetelor nr. 1 este definit prin:

A) operațional complet, rachete gata de lansare, așteptare comanda „Start”

B) operațional complet, informaţii în timp real, ținte selectate, rachete gata de lansare

C) sistem pornit și pregătit pentru lansare, informaţii în timp real,

17. Starea de pregătire a rachetelor nr. 1 se referă la:

A) racheta controlată, depozitare de scurtă durată, alimentată la ordin

B) racheta pregătită, controlul executat, combustibilul introdus, predată la lansator

C) racheta pregătită, controlul executat, datele memorate, lansarea imediată

18. Starea de alertă a sistemului de luptă și a echipajului reprezintă:

A) gradul de pregătire al acestora, exprimat în minute

B) timpul prelucrat până la lansare, exprimat în minute

C) comanda premergătoare lansării, exprimată în minute

19. Nava purtătoare de rachete are ca misiune principală:

A) atacarea țintelor portuare și amenajărilor de litoral

B) nimicirea navelor de luptă, convoaielor sau navelor izolate

C) nimicirea navelor staționate în porturi sau pe fluviu

20. Lupta împotriva navelor de suprafață, convoaielor și navelor izolate cuprinde

A) executarea cercetării, dirijarea navelor, străpungerea apărării, desprinderea de inamic

B) alertarea, redislocarea, desfășurarea, dirijarea și apărarea navelor proprii

C) străpungerea apărării inamice și nimicirea ţintei principale

21. Întrebuințarea în luptă a navelor purtătoare de rachete are la bază principiile:

A) surprinderea, mascarea, aplicarea metodei optime

B) economia de forţe, alegerea procedeului adecvat, observarea rezultatului acțiunii

c) surprinderea, concentrarea efortului, economia de forţe, securitatea acțiunilor

22. În cadrul unei grupări de lovire cu rachete se pot stabili grupurile:

A) însoțire ținte, atac ținte, desprindere de inamic

B) marș în raion, atac ținte, desprindere de inamic

C) cercetare tactică, atac ținte, ținte false, contramăsuri electronice

23. Metoda acțiunii cu rachete „din poziții de așteptare” presupune:

A) acţiunea pe bază de informaţii, din puncte de staționare apropiate, din poziții succesive

B) acţiunea la chemare, din poziții de staționare permanentă, adăpostite la coastă

C) acţiunea prin însoțire, sectoare determinate, absența unor informaţii certe

24. Metoda acțiunii cu rachete „patrulare în raion (sector)” implică:

A) acțiuni la chemare în raionul țintelor cunoscute

B) acțiuni pe direcții probabile sau cunoscute (obligatorii)

C) acțiuni în limitele bătăilor rachetelor

25. Metoda acțiunii cu rachete prin „ambuscadă” constă în:

A) lovire la comandă, lansatoare în poziţii fixe, desprindere rapidă de inamic

B) lovire din poziţie descoperită, lansatoare în relevment, atac frontal

C) lovire prin surprindere, lansatoare pe direcții probabile, mascare intenții

26. Întrebuințarea PODI rezolvă unele probleme, precum:

A) lansări la distanţa maximă de lovire, din diferite formații de luptă, în raion ordonat

B) lansări dincolo de orizont, din poziții și pe ținte acoperite, prin surprindere și fără radar

C) lansări la distanţa minimă, din poziții acoperite, cu radar de bord

27. Executarea descentralizată a lansărilor de rachete implică:

A) atac cu rachete din mai multe direcții, cu mai multe grupuri tactice

B) atac cu rachete pe o singură direcție, cu mai multe grupuri tactice

C) atac cu rachete pe o singură direcție, cu un grup tactic

28. Posibilitatea de descoperire radar a ţintei inamice depinde de:

A) direcţia și viteza de deplasare a ţintei, condițiile meteo

B) înălțimea antenei radar, gradul mării, suprafața de reflexie a ţintei

C) poziția ţintei în apropierea litoralului sau în incintă portuară

29. Posibilitatea lansării rachetelor la distanțe foarte mari, dincolo de orizont, depinde de:

A) datele operative de la PODI sau de la un radar terestru

B) informațiile despre existenţa țintelor, primite de la MU

C) datele de la sistemul propriu informațional

30. Vulnerabilitatea mică a navelor rapide purtătoare de rachete este dată de:

A) distanţa mică de acţiune, altitudinea de zbor mică a rachetelor

B) distanţa mare de acţiune, altitudinea de zbor mică, calități manevriere bune

C) viteza mare de reacție, suprafața minimă de reflexie, calitățile manevriere

Ilar preda

More Quizzes