Quiz cercetari

1. Cercetarea de marketing propune soluții decizionale managerului care a comandat studiul?

2. Printre aplicatiile cercetarii de marketing se regaseste analiza de mediu?

3. Sistemul intern de raportare al firmei face referire si la rapoartele de cercetare anterioare?

4. Sistemul de suport al deciziilor contine aplicatii econometrice si de simulare decizionala?

5. Spionajul economic este o componenta a cercetarii de marketing? -

6. Cercetarea de marketing reprezintă o acțiune având caracter continuu în cadrul firmelor cu departamente profesioniste de marketing?

7. Cercetarea de marketing sindicalizată poate avea aplicații și pentru firme din sectorul privat?

8. În atribuțiile unei firme care oferă servicii de culegere din teren a datelor intră și analiza bazei în forma SPSS?

9. Afirmația „Managerul firmei vrea să știe care sunt clienții potențiali ai noului produs” reprezintă o problemă de decizie?

10. Afirmația „Managerul firmei vrea să știe dacă să mărească cu 5% prețul produsului X” reprezintă o problemă de decizie?

11. Segmentarea pieței produsului Y reprezintă o problemă de cercetare?

12. „Evaluarea punctelor tari ale firmei În raport cu firmele concurente” reprezintă o problemă de cercetare?

13. „Identificarea gradului actual de satisfacție al clienților” reprezintă un obiectiv de cercetare?

14. „Identificarea gradului actual de satisfacție al clienților raportat la prețurile practicate” reprezintă o ipoteză de cercetare?

15. Problema de cercetare poate fi definită fără acceptul clientului?

16. Designul de tip cauzal are ca principal obiectiv definirea de ipoteze de cercetare?

17. Personalul de contact al firmei reprezintă o sursă de informații internă secundară?

18. www.insee.ro reprezintă o sursă secundară de informare?

19. Analiza datelor din rapoartele de vânzări reprezintă, în primul rând, o tehnică de cercetare descriptivă?

20. În cercetarea calitativă analiza de date presupune apelul la calculul statistic?

21. Cercetarea exploratorie este inclusă în capitolul mai larg al cercetării calitative?

22. Cercetarea calitativă permite obținerea mai multor detalii de la respondent decât cercetarea cantitativă?

23. Este reprezentativ eșantionul format din membrii unui focus grup?

24. Este recomandabilă implicarea clienților studiului în moderarea interviului în profunzime?

25. Masa utilizată în cadrul focus-grup- urilor are forma rotundă?

26. Este „bulgărele de zăpadă” un efect specific interviului în profunzime?

27. În cazul focus grup-ului de tip dual, moderatorii pot avea opinii divergente?

28. Chestionarul primei anchete de piață derulate de către firma conține un număr mare de întrebări deschise?

29. Controlul eșantionului este unul din criteriile de departajare a diferitelor tipuri de anchetă (De exemplu între CATI și CAPI)

30. Este ancheta telefonică cea mai rapidă dar și cea mai scumpă modalitate de anchetă?

31. Este mai potrivită ancheta de tip „mall intercepted” decât ancheta la domiciliul clientului pentru obținerea unui volum de informații?

32. Este mai potrivită ancheta telefonică decât ancheta la domiciliul clientului pentru obținerea de informații sensibile?

33. Permite ancheta stradală un nivel ridicat de control al ambientului?

34. Afirmația „Cursurile și seminariile la cercetări de marketing mi s-au părut foarte utile.” Formulată pe o scală Likert respectă principiul inteligibilității?

35. Întrebarea „Înainte de a veni astăzi la examen, ați consumat cafea?” cu variantele de răspuns „Da-Nu” respectă principiul inteligibilității?

36. Solicitarea „Ierarhizați cu cifrele de la 1 la 7 următoarele șapte mărci de cafea (se dă lista) în funcție de aromă” respectă principiul capabilității în cazul unui eșantion reprezantativ la nivel național?

37. Solicitarea „Acordați note de la 1 la 10 pentru impresia de ansamblu pe care v-a facut-o ultimul curs la cercetări de marketing” adresată studenților din anul III ai specializării respectă principiul capabilitătii?

38. Sistemul de suport al deciziilor conţine aplicaţii econometrice şi de simulare decizională?

39. „Identificarea gradului actual de satisfacţie al clienţilor raportat la preţurile practicate” reprezintă o ipoteză de cercetare?

40. În cercetarea calitativă, analiza de date presupune apelul la calcul statistic?

41. Este mai potrivită ancheta telefonică decât ancheta la domiciliul clientului pentru obţinerea de informaţii sensibile?

42. Întrebarea „Înainte de a veni astăzi la examen, aţi consumat cafea?” cu variantele de răspuns „Da –Nu” respectă principiul senzitivită ii reduse?

43. Se dă scala: venit –până în 3.000 RON; 3.001 –5.000 RON; peste 5.000 RON. Este aceasta o scală de tip interval?

44. Sondajul pe cote se bucură de o reprezentativitate mai bună decât sondajul pe straturi?

45. Din punct de vedere teoretic, scara LIKERT este o scală de tip ordinal?

46. Scala cu sumă constantă permite calcularea mediei aritmetice?

47. Se dă scala: vârsta – până în 14 ani; 15 – 18 ani; peste 19 ani. Este aceasta o scală multiitem?

48. Se dă scala: gradul de importanță – 1. Foarte puțin important; 2. Puțin important; 3. Important; 4. Foarte important. Este aceasta o scală de tip LIKERT?

49. Se dă scala: gradul de atractivitate- respingător.............................. încântător. Este aceasta o scală de diferențiere semantică?

50. Este necesar cadrul ( bază ) de eșantionare în cazul folosirii unei tehnici de sondaj neprobabilistic?

51. Rezultatele obținute după o tehnică de chestionare a comparațiilor perechi pot fi considerate ca provenind de pe o scală nominală?

52. Pornind de la scala nominală „sex” putem calcula câți băieți sunt în medie, într-o grupă de marketing anul III?

53. Solicitarea „Acordați note de la 1 la 10 pentru prestația de ansamblu a primăriei” respectă principiul „sensibilității reduse” în cazul unei anchete stradale interceptate?

54. Putem calcula intervale de încredere pentru studiile în care se folosește sondajul respondenților?

55. Putem calcula media și dispersia variabilelor într-un studiu care a apelat la o tehnică de sondaj neprobabilistic?

56. Sondajul pe cote se bucură de o reprezentativitate mai bună decât sondajul pe straturi?

57. Cartierul poate fi considerat „strat” pentru orașul de care aparține?

58. Un cercetator deține un cadru de eșantionare cu 10.000 de adrese de firme. Este sondajul sistematic cea mai facilă modalitate probabilistica de extragere a unui esantion de volum 200?

59. În cazul sondajului sistematic, este pasul de numărare extras aleatoriu?

60. Scrisoarea de introducere sintetizează descoperirile majore ale studiului?

61. Rezumatul introductiv conține grafice și tabele?

62. Introducerea unui capitol cu limite ale cercetării trebuie pe cât posibil evitată?

63. In capitolul de prezentare a rezultatelor din raportul final, I se oferă clientului doar raspunsul la obiectivele de cercetare, restul analizelor fiind trimise în anexe?

64. Observarea nestructurată este o formă de cercetare decriptivă?

65. Criteriul acceptabilității sociale (social desirability) face referire la evitarea termenilor trivali în formularea întrebarilor?

66. Observarea, ca metodă de cercetare descriptivă, permite analiza intențiilor de cumpărare ale clienților?

67. Analiza de conținut permite inferențe cu privire la evolutia coșului de cumpărături al gospodariei analizate?

68. Observarea numerelor de inmatriculare a clienților se înscrie în categoria trace analysis ?

69. Din punct de vedere pur teoretic, scala Likert este o scală de tip ordinal?

70. Se dă scala: vârsta – până în 14 ani; 15 – 18 ani; peste 19 ani. Putem calcula percențile?

71. Putem calcula intervale de încredere pentru studiile în care se folosește sondajul de conveniență?

72. În raportul de cercetare se regasesc elemente din research proposal?

73. Ipoteza de cercetare este tot una cu ipoteza statistică.

74. Incepem întotdeauna cu ipoteza statistică 1.

75. Sig ul este probabilitatea de a mă înșela respingând ipoteza nulă, atunci când ea este de fapt adevărată.

76. Teoria statistică ne recomandă să ne asumăm riscuri de maxim 5%.

77. Atunci cand respingem H0, automat respingem ipoteza de cercetare.

78. Atunci când vrem să verificăm existența unei asocieri între două variabile de categorie, folosim testul Chi patrat.

79. Atunci când vrem să verificăm existența unei asocieri între două variabile de categorie, folosim corelatia Pearson.

80. Regresia lineară multiplă este o analiză de tip predictiv.

81. Regresia lineară multiplă este o analiză de tip asociativ.

82. Cercetarea de marketing e totuna cu studiul pieței?

83. ANOVA se folosește pentru a compara valorile medii ale unei variabile pe 3 și mai multe eșantioane.

84. Pentru definirea problemei de decizie se poate apela la cercetarea exploatorie?

85. Definirea problemei de decizie este mai importantă decât definirea problemei de cercetare?

86. Printre aplicațiile cercetarii de marketing se regăsește analiza mediului legislativ?

87. Estimarea potențialului de piață prin apelarea la surse secundare este o cercetare exploatorie?

88. Apelarea la CRM-uri reprezintă o cercetare descriptivă?

89. Datele de recensamant se pot folosi pentru standardizarea datelor de tip socio demografice?

90. www.coe.int reprezintă o sursa secundară de informare off line?

91. Panelul de cumpărători (diary purchase panel) permite analize pe categorii socio demografice?

92. Serviciile de audit vizeză în primul rând comercianții cu amanuntul ca unitate de interogare?

93. Bazele de date de tip bibliografic redau conținutul articolelor nominalizate?

94. Dacă problema de decizie nu are o importanță strategică la nivelul firmei, I se poate raspunde fără o cercetare de marketing prealabilă?

95. Literature review ul presupune apelarea la baze de date de tip bibliografic?

96. Tipul de validitate urmărit la o serie de focus group-uri se numește validare divergenta?