Fitotehnie IV 8

301. Uleiul acumulat in semintele de floarea-soarelui contine in proportie ridicata:
A) acid linoleic
B) acid oleic
C) acid linolenic
302. Procentul de ulei in semintele de floarea soarelui creste pe masura ce:
A) creste umiditatea solului, densitate mai mica de plante, este administrat fosfor
B) creste umiditatea solului, densitate mai mare de plante, se administreaza cantitati mari de azot
C) creste umidiatea solului, densitate mai mare de plante, este administrat fosfor si potasiu
303. Un continut ridicat de substante proteice se acumuleaza in semintele hibrizilor:
A) timpurii
B) semi-timpurii
C) tardive
304. Sistemul radicular cel mai profund il formeaza:
A) porumbul
B) floarea soarelui
C) sorghul
305. Ce fel de planta este considerata floarea soarelui sub aspectul cerintelor fata de cultura:
A) termofila
B) microterma
C) mezoterma
306. De la semanat la maturitate florii soarelui ii sunt necesare sumele de temperature cuprinse intre
A) 1200-1400 C ( temperature mai mari de 10)
B) 1600-2800 ( temperature mai mari de 7)
C) 1600-1800 ( temperature mai mari 5)
307. Productia de seminte la floarea soarelui este puternic influentata negativ de:
A) seceta care survine cu 20 de zile inainte si dupa formarea fructelor
B) seceta care survine cu 20 de zile inainte si dupa inflorire
C) seceta care survine cu 20 de zile si dupa aparitia butonului florar
308. In conditiile zonei de stepa un rol insemnat pentru stabilirea densitatii de semanat la floarea soarelui il au:
A) precipitatiile cazute in primavera, inainte de semanat
B) precipitatiile acumulate ca rezerva de apa in sol in perioada sept-aprilie
C) precipitatiile prognozate pentru perioada de vegetatie
309. Din punct de vedere fotosintetic floarea sl este o planta de tip:
A) C2
B) C3
C) C4
310. Floarea soarelui prefera soluri:
A) cu textura nisipoasa, netasate, profunde
B) cu textura lutoasa, profunde, cu capacitate mare de retinere a apei
C) cu textura argiloasa, profunde, bogate in elemente nutritive
311. Pentru floarea soarelui plante bune premergatoare sunt:
A) cereale paioase de toamna , porumb, soia, rapita
B) cereale paioase de toamna, porumb, mazare
C) cereale paioase, porumb, canepa, tutun
312. Excesul de azot la floarea soarelui in prima parte a vegetatiei conduce la:
A) dezvoltarea plantelor
B) piticirea plantelor
C) grabirea infloririi
313. Pe toate tipurile de sol excesul de azot in a 2 a parte a vegetatiei la floarea soarelui provoaca:
A) scaderea continutului de proteine in seminte
B) scaderea continutului de lipide in seminte
C) scaderea productiei de seminte
314. Cantitatea cea mai mare de fosfor este acumulata de plantele de floarea soarelui in perioada:
A) diferentierea primordiilor inflorescentei si pana la inflorirea maxima
B) rasarirea plantelor si pana la aparitia calatidiului
C) aparitia calatidiului si pana la inceputul infloririi
315. In general, dozele de azot la floarea soarelui oscileaza in functie de:
A) indicele de azot si fertilizarea plantei premergatoare
B) fertilizarea plantei premergatoare si productia scontata
C) productia scontata si indicele de azot
316. Mai frecvent in culturile de fls se combate carenta de:
A) bor si mangan
B) molibden si bor
C) molibden si zinc
317. Administrarea ingrasamintelor cu fosfor si potasiu este bine sa se faca:
A) sub aratura
B) la pregatirea patului germinativ
C) odata cu semanatul
318. Pentru hibrizii de fls ce fel de samanta trebuie folosita la semanat:
A) din F1
B) din F2 sau F3
C) nu prezinta o importanta generatia
319. Semanatul fl-s incepe atunci cand in sol se realizeaza pragul minim de:
A) 7C
B) 6C
C) 8C
320. Pentru realizarea unei anumite densitati a plantelor la recoltare, la semanarea florii soarelui se va:
A) majora semintele germinabile cu 10-15%
B) majora semintele germinabile cu 20-25%
C) asigura acelasi numar de seminte germinabile
321. Adancimea de semanat la floarea soarelui se stabileste in functie de:
A) umiditatea solului, textura si temperatura solului
B) textura, umiditatea solului si calitatea patului germinativ
C) temperatura solului, textura si calitatea patului germinative
322. La prasitul mecanic la floarea soarelui zona de protectie fata de randul de plante:
A) este aceeasi la toate prasilele
B) se reduce la prima la ultima prasila
C) creste de la prima la ultima prasila
323. Atacul de Sclerotinia, Botritys si Phomopsis este favorizat de:
A) o densitate mai mica a plantelor si exces de potasiu
B) o densitate mai mare a plantelor si exces de fosfor
C) o densitate mai mare a plantelor si exces de azot
324. Cel mai important mijloc de reducere a atacului de Orobanche ramane in continuare:
A) material biologic rezistent
B) lucrarile solului
C) rotatia culturilor
325. Recoltarea mecanizata a plalntelor de floarea soarelui se poate incepe de la:
A) 18% umiditate
B) 15% umiditate
C) 12% umiditate
326. Rapita este o planta a zonelor temperate caracterizate prin:
A) veri calde si umede, ierni blande
B) veri racoroase si umede, ierni blande
C) veri calde si secetoase, ierni blande
327. Rezistenta la iernare a plantelor de rapita creste in conditiile :
A) fertilizare rationala cu N si strat de zapada
B) fertilizare rationala cu P si strat de zapada
C) fertilizare rationala cu K si strat de zapada
328. In iarna, rapita chiar si fara strat de zapada poate rezista la temperaturi de pana la:
A) -15 -18 C
B) -12 -14 C
C) -20 -22 C
329. Perioadele critice pentru apa la rapita sunt:
A) rasarit-formarea rozetei si inflorire-fructificare
B) formarea rozetei-initierea florala si fructificarea
C) semanat – rasarit si fructificare
330. Dupa reluarea vegetatiei in primavara si pana la inflorit rapita este o planta:
A) mezoterma
B) microterma
C) termofila
331. Pentru rapita, bune plante premergatoare sunt:
A) cereale de toamna, cartoful timpuriu, mazarea, soia
B) cereale de toamna, cartoful timpuriu, mazarea, borceagul de toamna
C) cereale de toamna, cartoful timpuriu, mazarea, floarea soarelui
332. In cazul atacului de Sclerotinia rapita poate reveni pe acealasi teren dupa:
A) 6-8 ani
B) 4-6 ani
C) 3 ani
333. Pentru 100kg seminte si productia de biomasa aferenta consumul specific la rapita este de:
A) 2-3kg N, 1,5-3kg P, 8-10kg K
B) 3-7kg N, 2,5-5kg P, 6-10kg K
C) 4-5kg N, 5-6kg P, 4-5kg K
334. Ingrasamintele pe baza de azot este bine sa fie administrate la rapita astfel:
A) 1/2 la reluarea vegetatiei si ½ inflorit
B) 1/3 inainte de aratura si 2/3 la imbobocit
C) 1/3 inainte de aratura si 2/3 la desprimavarare
335. Aratura care se efectueaza prin infiintarea unei culturi de rapita in principal trebuie sa fie:
A) adanca
B) fara bulgari
C) nivelata
336. Pentru infiintarea culturilor de rapita de toamna este bine sa se foloseasca samanta produsa:
A) In acelasi an
B) cu 2 sau mai multi ani inainte
C) nu prezinta importanta cand a fost produsa
337. La noi in tara perioada optima de semanat la rapita este:
A) in sudul tarii 1 sept-20 sept, iar in E-V-N tarii 20 aug-5 Septembrie
B) in sudul tarii 5-15 sept, iar in E-V-N tarii 10aug – 1 Septembrie
C) in sudul tarii 5-15 sept, iar in E-V-N tarii 1-10 septembrie
338. In sudul tarii irigarea rapitei este necesara toamna pentru:
A) stimularea rasaririi, primavara la inceputul legarii primelor silicve si la umplerea boabelor
B) stimularea rasaririi primavara la aparitia bobocilor florari si la inflorire
C) stimularea rasaririi si formarii rozetei, primavara, la inceputul legarii primelor silicve si la sfarsitul infloririi
339. Atunci cand se cultiva un hibrid de ultima generatie la rapita, densitatea plantelor la recoltare este bine sa fie de:
A) 70-90 mp2
B) 40-70 mp2
C) 100-110 mp2
340. Pentru o combatere eficienta a buruienilor in cultura de rapita, hotaratoare sunt:
A) Lucrarile de prasit
B) lucrarile solului
C) lucrarile de erbicidat
341. Recoltarea culturilor de rapita:
A) este mai usor de executat decat la alte culturi
B) este mai dificila decat la alte culturi
C) nu ridica problema deosebite
342. Tuberculul de cartof contine in medie:
A) ½ apa si ½ subst uscata
B) ¾ apa si 1/4 subst uscata
C) 3/5 apa si 2/5 subst uscata
343. In medie din substanta uscata acumulata in tuberculul de cartof amidonul reprezinta
A) 60%
B) 70%
C) 90%
344. Manifestarea unei vigori mari de crestere a plantelor si obtinerea unor productii ridicate de cartof se realizeaza cand varsta fiziologica a cartofului de samanta este:
A) cu dominanta apicala
B) cu incoltire normala
C) batrana
345. Fenofaza plantare-rasarire la cartof este dependenta de
A) temperatura solului, umiditatea acestuia si modul de pregatire al terenului
B) temperatura solului, umiditatea acestuia si modul de pregatire a cartofului de samanta
C) temperatura solului, umiditatea acestuia si fotoperioada
346.La cartof, consumul maxim de apa si elemente nutritive are loc in fenofaza:
A) rasarire-imbobocire
B) imbobocire-inflorire
C) inflorire-maturizare
347. Pentru planta de cartof se cunosc 2 tipuri de crestere, respectiv:
A) crestere limitata si tufa de cartof cu raport frunze/tulpina ridicat
B) tufa de cartof cu raport de frunze/tulpina ridicat si tufa de cartof cu raport frunze/tulpina mic
C) crestere limitata a tufei si crestere abundenta a tufei
348. Plecarea coltilor in vegetatie are loc la temperatura de:
A) 2-3 C
B) 5-7 C
C) 8-10 C
349. Tuberizarea cartofului este un proces fiziologic strans colerat cu:
A) fotoperioada si influentat de temperatura
B) umiditatea si influentat de temperatura
C) temperatura si influentat de intensitatea luminoasa
350. Pentru formarea si cresterea tubercurilor de cartof cele mai favorabile temperaturi sunt:
A) 10-12 C
B) 16-18 C
C) 20-22 C
351. In perioada de crestere a tubercurilor scaderea productiei este influentata mai mult de:
A) temperaturile ridicate din timpul zilei
B) temperaturile ridicate din timpul noptii
C) fotoperioada lunga
352. Suma temperaturilor medii zilnice la care cartoful destinat consumului timpuriu realizeaza productii normale, oscileaza intre:
A) 800-100 grade
B) 1000-1200 grade
C) 1500-1700 grade
353. Cartoful face parte dintre plantele:
A) cu cerinte mari fata de umiditate
B) cu cerinte moderate fata de umiditate
C) cu cerinte scazute fata de umiditate
354. Hotarator pentru productia de cartof este:
A) nivelul precipitatiilor din perioada de vegetatie
B) repartizarea precipitatiilor in anumtie de perioade de vegatie colerate cu cerintele plantei
C) nivelul precipitatiilor acumulate in sol ca rezerva de apa
355. Pe solurile nisipoase umiditatea optima a solului pentru cartof este de:
A) 40% din IUA
B) 60% din IUA
C) 80% din IUA
356. Excesul de umiditate este foarte daunator culturii cartofului deoarece duce la :
A) lipsa CO2
B) lipsa N
C) lipsa Oxigen
357. In ce conditii fotoperiodice se realizeaza tuberizarea, cresterea maxima a vrejilor si cresterea tubercurilor:
A) pentru tuberizare fotoperioada medie, cresterea vrejilor fotoperioada lunga, cresterea tubercurilor-fotoperioada scurta
B) pentru tuberizare fotoperioada scurta, cresterea vrejilor fotoperioada medie, cresterea tubercurilor fotoperioada lunga
C) pentru tuberizare fotoperioada lunga, cresterea vrejilor fotoperioada medie, cresterea tubercurilor fotoperioada scurta
358. Cele mai potrivite soluri pentru cartof sunt acelea cu textura:
A) nisipoasa
B) nisipo-lutoasa
C) luto-argiloasa
359. In conditiile unui regim pluviometric mai bogat si temperaturi mai scazute, pentru cultura cartofului sunt mai indicate solurile cu textura:
A) usoara
B) mijlocie
C) grea
360. In conditiile in care regimul pluviometric scade, iar temperaturile cresc, pentru cartof cele mai favorabile sunt solurile:
A) nisipoase
B) nisipo-lutoase
C) lutoase
361. Fata de principalele elemente nutritive cartoful are cerinte:
A) reduse
B) moderate
C) ridicate
362. Principalele elemnte fertilizante, cu rol determinant in formarea si acumularea productiei la cartof sunt:
A) N si K(azot si potasiu
B) N si P
C) P si K
363. In perioada tuberizarii la cartof este preferabl ca in sol sa predomine:
A) fosforul
B) azotul
C) poasiul
364. In culturile de cartof cele mai bune rezultate se obtin atunci cand fertilizarea se face cu
A) ingrasaminte organice
B) ingrasaminte organice si minerale
C) ingrasaminte minerale
365. In functie de pH solurilor, apar unele restricii la folosirea unor ingrasaminte cu:
A) N
B) P(fosfor)
C) K
366. In ritm mai rapid de absorbtie al elementelor nutritive il au culturile de cartof:
A) timpurii
B) semi-timpurii
C) tardive
367. Sub influenta P la cartof se realizeaza:
A) cresterea numarului de tuberculi in cuib, cresterea continutului de amidon, un periderm mai gros si elastic
B) cresterea masei tubercului, formarea unui sistem radicular activ, periderm gros si elastic
C) cresterea numarului de tuberculi si a masei acestora, cresterea continutului de amidon si marimea graunciorilor
368. Fata de planta premergatoare, cartoful este:
A) foarte pretentios
B) nu este pretentios
C) indifferent
369. Lucrarile mecanice care se fac la cultura cartofului de la desprimavarare pana la recoltare vor avea in vedere:
A) afanarea adanca si nivelarea terenului
B) evitarea formarii bulgarilor si a tasarii solului
C) evitarea tasarii solului, afanarea si maruntirea solului
370. La baza organizarii sistemelor nationale de producere si inmultire a cartofului de samanta sta:
A) degenerarea fiziologica
B) degenerarea virotica
C) degenerarea ecologica
371. Atunci cand tuberculii de cartofi sunt pusi la incoltit, incoltirea propriu-zisa este bina sa se faca:
A) la intuneric in vrac
B) la intuneric in ladite
C) la lumina in ladite
372. La sfarsitul incoltirii, tuberculii trebuie sa aiba colti de:
A) 1-2 mm
B) 5-6 mm
C) 10-15 mm
373. Incoltirea tubercurilor de cartof este o metoda care:
A) grabeste rasarirea si tuberizarea cu 15-20 zile
B) grabeste inradacinarea si tuberizarea cu 30-35 zile
C) grabeste inradacinarea si tuberizarea cu 10-15 zile
374. Criteriile care stau la baza declansarii operatiunilor de plantare a cartofului tin de
A) temperatura si umiditatea solului
B) temperatura optima si pregatirea solului
C) perioada favorabila calendarsitic si pregatirea soluui
375. Pentru obtinerea unor tuberculi cu masa mai mare la recoltare este de dorit:
A) un numar mai mare de tulpini principale/mp2
B) un numar mai mic de tulpini principale/mp2
C) nu conteaza numarul de tupni pe mp2
376. Din totalul costurilor de productie, pretul cartofului de samanta folosit la plantare reprezinta:
B) 15-25%
A) 10-15%
C) 30-40%
377. Pentru culturile de cartof aplicarea erbicidelor se face:
A) la putin timp dupa plantare
B) cu 5-7 zile inainte de rasarirea plantelor
C) nu are importanta momentul in intervalul plantat-rasarit
378. Lucrarea de refacere a biloanelor la cartof este bine sa fie efectuata:
A) inaintea erbicidarii
B) dupa erbicidare
C) nu are importanta momentul
379. Recoltarea cartofului se face:
A) la maturitea tehnologica
B) in functie de scopul culturii
C) cand productia este maxima
380. Pentru o recoltare de buna calitate este important sa fie conditii favorabile, respectiv:
A) temperatura aerului de 8-10C si umiditate otpima
B) temperatura in sol peste 12C si umiditate optima
C) temperatura in sol de 8-10 C si umiditate optima
381. Temperatura optima de pastrare a cartofului destinat prelucrarii industriale sub forma de amidon este:
A) 3-5C
B) 2-4C
C) 7-8C
{"name":"Fitotehnie IV 8", "url":"https://www.quiz-maker.com/QPREVIEW","txt":"301. Uleiul acumulat in semintele de floarea-soarelui contine in proportie ridicata:, 302. Procentul de ulei in semintele de floarea soarelui creste pe masura ce:, 303. Un continut ridicat de substante proteice se acumuleaza in semintele hibrizilor:","img":"https://www.quiz-maker.com/3012/images/ogquiz.png"}
Make your own Survey
- it's free to start.