Grile PS
Valoarea maxima a sagetii unui planseu solicitat la incovoiere cu deschideri mai mari 10m este:
Deschiderea/400
5 cm
2.5cm
Deschiderea/200
Fisurile orizontale apar in stalpii:
Solicitatii la compresiune centrica
Solicitatii la compresiune cu exentricitate mare
Solicitatii la compresiune cu exentricitate foarte mica
Solicitatii la compresiune cu exentricitate mica
La ruperea betonului solicitat la intindere axial:
Deformatiile scad
Microfisurile de langa goluri se deschid rapid
In epruveta de beton la rupere apare o singura fisura
In epruveta de beton la rupere apar mai multe fisuri
Deformatiile cresc
Cedarea betonului solicitat la torsiune se produce atunci cand:
Efortul unitar principal de intindere este egal cu efortul principal de pompresiune in epruveta de beton
Efortul unitar tangential este egal cu rezistenta la intindere a betonului
Efortul unitar tangential este mai mare decat efortul unitar normal din epruveta de beton
Efortul unitar tangential este egal cu rezistenta la compresiune a betonului din epruveta de beton
Formula de predimensionare a unei grinzi din B.A. pentru sectiune in T este:
h gr/ b gr > 2.0
h gr/ b gr = 1.5 ... 3.0
h gr/ b gr 2.0 ... 3.0
h gr/ b gr < 2.0
In planseul predala din beton armat solicitat la incovoiere:
Momentele de torsiune sunt preluate de barele din zona monolita
Armatura din zona monolita preia momentele negative din zona reazemelor
Momentele incovoiere din camp sunt preluate de armaturile din betonul turnat monolit
Momentele incovoietoare din camp sunt preluate de armaturile din placa prefabricata
Inaltimea zonei critice a peretilor structurali din beton armat de deasupra bazei este influentata de:
Inaltimea peretelui
Lungimea sectiunii verticale a peretelui
Numarul de deschideri
Numarul de niveluri deasupra bazei
Lungimea totala a capitelului la stilpi este:
≥ (0,2 ÷ 0,3) x grosimea planseului intre stalpi
≥ (0,2 ÷ 0,3) x deschiderea intre stilpi
≤ (0,2 ÷ 0,3) x grosimea planseului intre stalpi
≤ (0,2 ÷ 0,3) x deschiderea intre stalpi
Armarea in rosturi a zidariilor se realizeza pentru:
Cresterea rezistentei zidariei la efort e de compresiune
Cresterea rezistentei peretelui la forte taietoare
Cresterea ductilitatii peretelui
Cresterea rigiditatii peretelui
Cedarea zidariilor din caramida comprimate centric se produce datorita:
Compresiunii stilpisorilor aparuti dupa fisurare
Depasirea eforturilor capabile de taiere din caramizi
Depasirea valorilor maxime capabile ale tensiunilor de intindere
Compresiunii excentrice a stilpisorilor aparuti dupa fisurare
Coeficientul partial de siguranta pentru material utilizat in determinarea valorilor de referinta ale rezistentelor unitare de proiectare a zidariei se stabileste in mod diferentiat in functie de:
Calitatea executiei
Dimensiunea peretelui
Valoarea eforturilor
Zona seismica unde este amplasata cladirea
Calitatea elementelor de zidarie si a mortarului
Efectele de ordinul doi in stilpii de beton armat la fiecare nivel sunt influentate de:
Inaltimea sectiunii transversale a stalpului
Deplasarea totala a cladirii
Inaltimea etajului
Forta seismica aferenta nivelului
Latimea necesara a rostului seismic dintre cladiri se determina:
n functie de deplasarile orizontale maxime ale cladirilor alaturate independente din punct de vedere dinamic sub actiunea incarcarilor seismice de proiectare corespunzatoare starii limite ultime
La varful constructiei cu inaltimea cea mai mica
In functie de deplasarile orizontale maxime ale cladirilor alaturate independente din punct de vedere dinamic sub actiunea incarcarilor seismice de proiectare corescunzatoare starii limite initiale
La varful constructiei cu inaltimea cea mai mare
In stadiul elasto-plastic in grinda de beton simplu rezemata solicitata la incovoiere:
Armatura intinsa se afla in stadiu postelastic
Armatura intinsa se afla in stadiu elastic
Betonul este comprimat la mijlocul deschiderii la partea superioara a grinzii
Etrierii se afla in stadiul postelastic
In sectiunea transversala a unui planseu din beton armat solicitat la incovoiere:
Momentele de torsiune genereaza tensiuni tangentiale maxime la extremitatile placii si in axa mediana
Forta taietoare produce tensiuni tangentiale minime la mijlocul placii si maxime la extremitati
Momentele incovoietoare genereaza tensiuni tangentiale nule la extremitatile placii si maxime in axa mediana
Forta taietoare produce tensiuni tangentiale maxime la mijlocul placii si nule la extremitati
Armaturile constructive dispuse in peretii de beton armat preiau urmatoarele solicitari:
Incovoiere
Contractia betonului
Variatiile de temperatura
Forte egale de compresiune
Ce este actiunea accidentala?
Se exercita cu probabilitate redusa asupra structurii in timpul duratei sale de viata proiectate
Actiune de durata lunga si de intensitate semnificativa
Se exercita cu probabilitate ridicata asupra structurii in timpul duratei sale de viata proiectate
Actiune de durata scurta, dar de intensitate semnificativa
Formula de predimensionare a grosimii planseului din B.A. in consola care transmite incarcarile dupa o directie este: (l = lungimea laturii lungi a planseului)
l/10
l/25
l/20
l/12
Un stalp din beton armat este solicitat la incovoiere pura cand:
Momentul de inertie = 0
Forta axiala N ≥ 0
Forta axiala N = 0
Momentul incovoietor M > 0
Golurile in pereti din zidarie de caramida se dispun astfel incat:
Capacitatile portante a montantilor dintr-un perete sa fie egale
Sa fie satisfacute cerintele de ductilitate ale grinzilor de cuplare
Rigiditatile montantilor dintr-un perete sa fie egale
Diferenta dintre ariile nete de zidarie sa fie cat mai redusa dupa cele doua directii principale de actiune seismica
Actiunile orizontale produc in constructii urmatoarele deformatii:
Contractii impiedicate
Fenomene de precomprimare
Deplasari liniare
Rotiri ale sectiunilor
Compresiunea excentrica la stalpi este influentata de:
Momentul incovoietor
Forta taietoare
Marimea excentricitatii
Forta axiala
Intreaga sectiune transversala a unui stalp din beton armat este comprimata in cazul:
Compresiuni cu excentricitate foarte mica
Compresiuni centrice
Compresiuni cu excentricitate mica
Incovoieri
Selectati afirmatiile corecte pentru placi plane si saibe din beton armat:
Placi plane - daca incarcarile actioneaza radial pe planul median
Placi plane - daca incarcarile actioneaza normal pe planul median
Placi plane - daca incarcarile actioneaza in planul median
Saibe - daca incarcarile actioneaza radial pe planul median
Saibe - daca incarcarile actioneaza normal pe planul median
Saibe - daca incarcarile actioneaza in planul median
Prin confinarea sectiunii de beton armat:
Cresc deformatiile specifice ultime ale armaturii
Scad deformatiile specifice ale betonului in domeniul elastic
Cresc deformatiile specifice ultime ale betonului
Creste rezistenta betonului comprimat
Creste rezistenta betonului la intindere
Efectele de ordinul 2 in stalpii de beton armat la fiecare nivel sunt influentate de:
Deplasarea totala a cladirii
Forta taietoare totala de etaj
Forta seismica aferenta nivelului
Inaltimea sectiunii transversale a stalpului
Compresiunea excentrica la stalpi este influentata de:
Momentul incovoietor
Forta taietoare
Marimea excentricitatii
Forta axiala
Care e valoarea maxima admisa a sagetii la planseul fara grinzi cu deschideri mai mici de 6m:
deschiderea / 150
deschiderea / 100
deschiderea / 250
deschiderea /200
Avarierea şi degradarea unei structuri trebuie evitate sau limitate prin:
utilizarea unor sisteme nestructurale in care elementele conlucrează în preluarea acţiunilor
utilizarea unor materiale cu deformatii specific ultime reduse
eliminarea sau reducerea hazardurilor la care poate fi expusă
alegerea unui tip de structură ce este puţin vulnerabilă la hazardurile considerate
Golurile in pereţii din zidăriile de cărămidă se dispun astfel incat:
Diferenţa dintre ariile nete de zidărie sa fie cat mai redusa după cele doua direcţii principale de acţiune seismica
Sa fie satisfăcute cerințele de ductilitate ale grinzilor de cuplare
Capacităţile portante a montanţilor dintr-un perete sa fie egale
Rigidităţile montanților dintr-un perete sa fie egale
Cedarea peretilor din beton armat prin pierderea stabilitatii laterale se poate evita prin:
Reducerea inaltimii peretelui
Armarea suplimentara a peretilor cu bare verticale
Marirea grosimii peretelui
Armarea suplimentara a peretilor cu bare diagonale
Intersectia inimii cu alti pereti
Ce masuri de mărire a capacitaţii portante se iau pentru montanții din zidărie de cărămidă cu lungimi mici:
spaletul va fi înlocuit, cu un stâlp de beton armat
Seva îngroșa peretele de zidărie
Sevor introduce stâlpișori de beton armat
Seva folosi mortar cu rezistenta mai mare
Care din afirmatiile de mai jos sunt adevarate?
Ruperea betonului se produce treptat ca urmare a acumularii degradarilor sub forma de microfisuri si apoi fisuri
Ruperea betonului se produce prin decoeziune sub efectul eforturilor unitare principale de compresiune
Pentru solicitari de scurta durata, betonul are o comportare elastica pana la valori ale eforturilor unitare egale cu jumatate din rezistenta la intindere
La ruperea betonului sunt predominante deformatiile elasto-plastice
betonul are o comportare elastico-plastica ca urmare a dezvoltarii deformatiilor plastice prin microfisurarea betonului
Cedarea grinzii de beton armat supraarmata solicitata la incovoiere se produce prin:
zdrobirea betonului in zona comprimata fara ca armatura sa atinga limita de curgere
cedarea dupa un plan inclinat la extremitatea grinzii
cedarea brusca a betonului intins la mijlocul deschiderii la partea inferioara
curgerea armaturii in zona intinsa urmata de zdrobirea betonului comprimat
Săgeata la mijlocul unui planșeu din beton armat simplu rezemat pe contur si solicitat la încovoiere variază direct proporțional cu:
scăderea modulului de elasticitate al betonului
încărcarea aplicata
creșterea momentului de inerție
creşterea deschiderii planșeului
Prin confinarea betonului armat se obtine:
Cresterea deformatiilor specifice unghiulare ultime
Cresterea rezistentei betonului la compresiune
Cresterea rezistentei betonului la intindere
Cresterea deformatiilor specifice ultime
Cladirile sunt inzestrate cu suficienta rigiditate daca:
Satisfac cerinta de limitare a degradarilor
Elementele portante au rezistente ridicate
Inregistreaza rotiri mari ale sectiunilor
Inregistreza deformatii remanente mari
Inaltimea minima a unei grinzi secundare din b.a. din planseele de b.a. se dimensioneaza cu formula:
H min < deschiderea/15
H min > deschiderea/20
H min > deschiderea/12
H min > deschiderea/10
In cadrul actiunilor permanenta se incadreaza:
Tasarea diferentiata a fundatiilor
Actiunile de pe plansee
Contractia betonului
Impingerea paminturilor
Capitelul de tip dala , fata de capitelul drept este armat suplimentar cu:
Etrieri
armaturi inclinate in scopul preluarii momentelor incovoietoare pozitive de pe reazem
bare orizontale montate la partea inferioara a planseului cu rol in preluarea momentelor incovoietoare negative de pe reazem
bare orizontale montate la partea inferioara a planseului cu rol in cresterea rezistentei la strapungere
{"name":"Grile PS", "url":"https://www.quiz-maker.com/QX9DRXKCM","txt":"Valoarea maxima a sagetii unui planseu solicitat la incovoiere cu deschideri mai mari 10m este:, Fisurile orizontale apar in stalpii:, La ruperea betonului solicitat la intindere axial:","img":"https://www.quiz-maker.com/3012/CDN/98-4836859/screenshot-2024-02-16-204132.png?sz=1200"}
Make your own Survey
- it's free to start.
- it's free to start.