Survey Maker Survey Templates Contact Privacy & Security

MICROECONOMIE ȘI MACROECONOMIE

1. Utilitatea totală a unui bun reprezintă:

A) suma utilităţilor marginale specifice bunului raportată la preţul acestuia;

B) diferenţa dintre utilitățile totale specifice consumului unui bun realizat de 2 indivizi;

C) satisfacţia globală a consumatorului in legătură cu consumul bunului

2. Pentru un consumator, curba de izoutilitate exprimă:

A) venitul de care dispune pentru a-și acoperi toate tipurile de nevoi;

B) combinaţiile dintre două bunuri care-i asigură același nivel de satisfacţie;

C) satisfacţia maximă, resimţită prin consumul a două bunuri

3. Constrângerea bugetară a consumatorului a două bunuri substituibile X și Y este dată, printre altele, de:

A) preţurile bunurilor X şi Y,

B) utilitatea bunurilor X şi Y;

C) timpul afectat cumpării bunurilor X şi Y.

4. În realizarea condiţiei de echilibru a consumatorului (fără economie monetară) sunt luate în considerare

A) utilitățile totale ale bunurilor substituibile și prețurile lor

B) utilitățile marginale ale bunurilor substituibile

C) utilitățile totale ale bunurilor substituibile și venitul consumatorului

5. Având în vedere teoria consumatorului susținută de Gary Becker, T.Schultz ş.a.:

A) nevoile consumatorului nu se modifică, ci numai modul de a le satisface;

B) nevoile consumatorului sunt nelimitate îin timp și spațiu;

C) comportamentul consumatorului este determinat doar de venitul acestuia și prețul produselor.

6. Elasticitatea incrucișată, cerere pentru bunul X preţul bunului Y, este pozitivă în cazul în care relaţia dintre cele două bunuri este de:

A) indiferenţă;

B) complementaritate;

C) substituţie.

7. In situația in care politica din domeniul industriei extractive a fost aplicată în mod defectuos într-o anume regiune a ţări, șomajul rezultat este de tip:

A) tranzitoriu;

B) structural;

C) conjunctural.

8. Incurajarea economisirii prin dobânzi mari la depuneri poate conduce la:

A) scăderea inflației

B) creșterea inflației;

C) scăderea şomajului.

9. Una dintre condițile pe care Biroul Internațional al Muncii le-a stabilit pentru a include persoanele aflate în şomaj este:

A) prelungirea voluntară a perioadei de studii;

B) imposibilitatea persoanelor de a accepta un salariu care nu este conform pregătirii acestora;

C) disponibilitatea de a incepe lucrul in următoarele două săptămâni, dacă și-ar găsi imediat un loc de muncă.

10. Achitarea datoriei statului la Banca Centrală este una dintre măsurile anti-inflaţie:

A) prin costuri;

B) financiare;

C) prin cerere.

11. Dacă firma aplică strategia preţului scăzut pentru produsul X, maximizarea profitului este posibilă printre altele, în condițile unei:

A) cereri elastice în funcție de preț;

B) cereri elastice în funcție de venit;

C) cereri inelastice îin funcţie de preţ și de venit.

12. Situaţia de randamente descrescătoare de scară presupune:

A) creșterea inputurilor într-o anumită proporțir - creșterea outputurilor în proporție mai mică

B) scăderea inputurilor - menținerea outputurilor

C) scăderea inputurilor într-o anumită proporție - scăderea outputurilor în aceeași proporție

13. Conceperea, elaborarea, realizarea cadrului tehnic și tehnologic al întreprinderii sunt activităţi specifice:

A) funcţiei de cercetare-dezvoltare;

B) funcţiei de marketing;

C) funcţiei de producţie.

14. La nivelul firmei, constrângerea bugetară este dată de:

A) puterea de cumpărare a consumatorilor;

B) costul total al producţiei;

C) nivelul TVA-ului.

15. Obiectivul principal al firmei este:

A) minimizarea cheltuielilor

B) maximizarea profitului;

C) supravietuirea pe piafa.

16. Pentru a calcula costurile totale, activităţii lor, firmele iau în considerare:

A) costurile private + dezeconomiile externe;

B) costurile private - dezeconomiile externe;

C) costurile private.

17. Creșterea eficienţei economice nu se poate realiza prin:

A) creșterea cantităţi de inputuri utilizate în procesul de producţie:

B) creșterea randamentului utilizării factorilor de producţie;

C) creșterea productivităţii muncii.

18.Se dau următoarele informații: la momentul t0, în condiţile în care firma are 442 angajaţi, producţia obţinută este de 3800 buc. Ştiind că productivitatea medie a muncii crește la momentul t1 faţă de t0 cu 31,67% și că numărul de angajaţi ai firmei scade cu 7 1, producţia la momentul t1 este:

A) 4700 buc;

B) 4000 buc;

C) 4200 buc.

19. In economiile îin care se manifestă firecvent schimbarea locului de muncă, şomajul determinat de o astfel de situaţie este de tip:

A) involuntar;

B) fricţional;

C) conjunctural.

20. în anul 2021, firma A a obţinut o producţie de 4562 u. Cu un cost variabil de 23.100 u.m. și un cost fix de 18.000 u.m. In condiţile în care: în anul 2022 față de anul 2021, producţia a crescut cu 10% iar costul variabil a crescut cu 12%; în anul 2023 față de anul 2022, producţia a crescut cu 10% iar costul variabil a crescut cu 12%, să se determine varianta corectă:

A) costul variabil este de 22.572 u.m. în 2022, costul total mediu este de 8,510 u.m./u. în 2023, costul marginal este de 6,554 u.m./u. în 2021;

B) costul variabil mediu este de 5,156 u.m/u. în 2022, costul fix mediu este de 3,261 u.m./u. în 2023, costul marginal este de 6,187 u.m./u. în 2023;

C) producţia este de 6.620 u. in 2022, costul variabil mediu este de 5,215 u.m./u. in 2021, costul marginal este de 6,339 in 2022.

21. Având în vedere volumul producţiei, materia primă utilizată in procesul de producţie este factor de producţie:

A) fix;

B) variabil;

C) fix sau variabil, după caz.

22. Achiziţionarea intensă de către autorităţile monetare a titlurilor de stat este un instrument de politică monetară și de credit utilizat:

A) în faza de recesiune economică;

B) în faza de avânt economic;

C) in orice fază a ciclului economic

23. În analiza eficienţei economice se consideră că in perioada de timp foarte scurtă nu se pot modifica:

A) munca și capitalul:

B) munca;

C) capitalul.

24. Măsurarea contribuţiei factorului de producţie capitalul la producţia firmei se realizează cu ajutorul

A) eficienţei economice;

B) productivităţi capitalului:

C) cheltuielilor cu capitalul.

25. Având în vedere un anume nivel al tehnologiei, izocuanta este ansamblul combinaţilor de:

A) resurse naturale şi muncă;

B) capital şi progres tehnic;

C) muncă și capital.

26. În punctul de echilibru al producţiei, costul de producţie este:

A) minim;

B) mediu;

C) maxim

27. Ştiind că în anul 2023, firma ABC a obţinut o producţie de 53 u., un profit de 1540 u.m. $i o rată comercială de 10,377%:

A) preţul producţiei obţinute a fost de 280 u.m./u, rata rentabilităţi a fost de 11,579%;

B) costul total a fost de 14.840 u.m., rata rentabilităţi a fost de 25,312%;

C) prețul producţiei obţinute a fost de 540 u.m./u., costul total a fost de 19.500 u.m., rata rentabilităţii a fost 21,84%.

28. Oferta este elastică în funcţie de preţ dacă:

A) unui anume procent de creștere a preţului I corespunde un procent identic de creștere a volumului ofertei;

B) unui anume procent de scădere a preţului ii corespunde același procent de crestere a volumului ofertei;

C) unui anume procent de creștere a preţului ii corespunde un procent mai mare a creştere a volumului ofertei.

29. Mobilitatea factorilor de producţie este apreciată în funcţie de:

A) nivelul tehnologiei încorporate;

B) posibilitatea schimbării destinaţiei, utilizării acestora;

C) caracterul fix sau variabil

30. Salariul real

A) este suma de bani pe care lucrătorul o primește în schimbul forței sale de muncă

B) exprimă puterea de cumpărare a salariului nominal

C) reprezintă suma dintre salariul nominal și salariul social

31. Mărimea salariului nominal este determinată, printre altele, de

) politica de salarizare a întreprinderii;

B) nivelul preţurilor din economie;

C) mărimea salariului social.

32. Echipamentele de producţie:

A) participă la un singur ciclu de producţie;

B) reprezintă capital fix

C) se adaptează la procesul de producție în timp foarte scurt.

33. Una dintre funcțiile dobânzii este:

a) influenţează repartiţia factorilor de producţie, orientându-i spre destinaţiile care asigură folosirea lor cea mai eficientă;

B) pârghie de stimulare a consumului unei părţi din venituri;

c) orientare generală a activității economice, stimulând iniţiativa economică a întreprinzătorului, determinând acceptarea riscului, contribuind la creşterea producţiei de bunuri şi servicii.

34. Pentru a calcula renta diferențială se au în vedere:

A) mărimea terenurilor agricole;

B) posibilitatea vânzării produselor agricole obţinute de pe suprafaţa respectivă la preţuri de monopol;

C) deosebirile de fertilitate a terenurilor agricole.

35. Profitul nedistribuit este utilizat, printre altele, pentru:

A) plata dividendelor;

B) achiziția de echipamente noi;

C) plata dividendelor şi reducerea datoriilor firmei.

36. Situația în care pe o anume piață există un singur vânzător şi un număr mic de cumpărători, structura de piață este de tip:

A) monopson;

B) oligopol;

C) monopol contracarat.

37. Rezolvați testul următor prin asocierea unei cifre din prima coloană cu o literă din coloana a doua (ex. 1D etc.) în funcție de răspunsurile corecte.

A) 1B, 2A, 3C, 4D;

B) 1A, 2D, 3B, 4C;

C) 1C, 2D, 3B, 4A.

38. Cheltuielile cu salariile indirecte sunt:

A) costuri fixe;

B) costuri variabile

C) costuri marginale.

39. Dacă un teren agricol are fertilitate scăzută, proprietarul funciar va încasa:

A) rentă diferențială;

B) rentă funciară absolută;

C) rentă de monopol

40. Productivitatea muncii se poate calcula ca:

A) diferență dintre numărul de angajați direct productivi şi numărul de angajați indirect productivi;

B) raport între salariul maxim şi salariul minim dintr-o întreprindere;

C) volumul producției şi numărul de angajați care participă la realizarea producției.

41. Una dintre componentele cererii agregate este:

A) importul;

B) cererea externă;

C) produsul intern net.

42. Cheltuielile pentru consumul public şi investițiile publice reprezintă una dintre componentele cererii agregate. Aceasta este:

A) achizițiile guvernamentale;

B) exportul net;

C) cererea pentru investiții

43. Pe termen scurt, oferta agregată se adaptează la nivelul cererii agregate prin:

A) export;

B) intervenţia băncii centrale

C) variaţiile stocurilor de produse finite.

44. Cheltuielile publice şi importul sunt injecţii în fluxul circular al venitului:

A) adevărat;

B) parţial adevărat;

C) fals.

45. Contul "Consum" din Sistemul Conturilor Naţionale cuprinde:

A) contul de venituri;

B) contul de economii;

C) contul de valoare adăugată.

46. Una dintre următoarele enunțuri nu este regulă de determinare a agregatelor macroeconomice. Aceasta este:

A) bunurile economice se includ în calcul numai dacă reflectă rezultatele activităţii economice aferente perioadei pentru care se determină indicatorii respectivi;

B) rezultatele activității economice cuprind bunurile destinate consumului, investiţiilor, exportului, prelucrării sau revânzării;

C) se delimitează rezultatele activităţii economice în funcţie de teritoriul pe care îşi desfăşoară activitatea agenţii economici şi de naţionalitatea acestora.

47Rezultatele activităţii economice înregistrate în conturile naționale la preţurile pieței includ, faţă de cele înregistrate în preţuri de bază:

A) impozitele indirecte nete;

B) subvenţiile de exploatare;

C) taxele vamale.

48. În structura Produsului naţional brut intră consumul intermediar:

A) fals;

b) adevărat;

C) depinde de nivelul de dezvoltare al ţării.

49.Printre metodele de calcul al PIB se numără:

A) metoda consumului;

B) metoda economiilor;

C) metoda veniturilor.

50. O unitate hotelieră îşi comercializează oferta direct, fără intermediari. În această situaţie, are loc:

A) un flux real de intrări şi un flux monetar de ieşiri;

B) un flux real de intrări şi un flux monetar de intrări;

C) un flux real de ieşiri şi un flux monetar de intrări.

51. Una dintre diferenţele dintre deflator şi indicele preţurilor de consum este:

A) perioada de calcul;

B) nivelul inflaţiei;

c) rata creşterii economice.

52. Utilizând metoda producţiei, în calculul PIB intră:

A) uzura morală a capitalului fix;

B) dividendele repartizate acţionarilor;

C) valoarea adăugată brută aferentă producţiei obţinute de agenţii economici.

53. Amortizarea capitalului fix constituie indicatorul care diferenţiază:

a) produsul intern brut, de produsul naţional brut;

b) produsul intern brut, de produsul intern net;

C) produsul național brut, de produsul intern net.

54. În funcţie de subiectul consumului, acesta poate fi:

A) industrial;

B) material;

C) public.

55. Venitul național se repartizează, în proporţii diferite, între proprietarii factorilor de producţie, sub formă de salariu, profit, dobândă, rentă, în etapa:

A) distribuirii;

B) redistribuirii;

C) atât în etapa distribuirii cât şi în etapa redistribuirii.

56. Printre factorii obiectivi ai consumului nu se află:

A) dorința oamenilor de a putea beneficia de dobânzi, sporuri de valoare;

B) variaţiile ratei dobânzii;

C) modificări neprevăzute ale valorii capitalului datorită schimbării preţurilor şi dobânzilor.

57. Unul dintre factorii subiectivi care influenţează înclinaţția spre consum este:

A) evoluţia creşterii economice şi a inflaţiei;

B) dorinţa oamenilor de a-şi face rezerve pentru situaţii neprevăzute;

C) câştigurile şi pierderile accidentale.

58. Creşterea economică se exprimă prin indicatori macroeconomici ai rezultatelor activităţii, în termeni reali, corectați cu mărimea:

A) ratei șomajului;

B) deflatorului;

C) ratei dobânzii;

59. Sursele posibile ale creşterii economice pe termen lung sunt:

A) extensivă şi intensivă;

B) obiectivă şi subiectivă;

C) cantitativă şi calitativă.

60. Costul de oportunitate al creşterii economice constă în:

A) consumul curent sacrificat;

B) acceptarea unui nivel ridicat al inflaţiei;

C) creşterea volumului injecțiilor în fluxul circular al venitului.

61. Printre altele, ciclul economic sezonier este determinat de factori:

A) naturali;

B) aleatori;

C) economici agregati.

62. În faza de expansiune a ciclului scurt creşterea volumului producției poate conduce la:

A) diminuarea exportului net;

B) acumularea de stocuri;

C) scăderea nivelului veniturilor.

63.Printre variabilele contraciclice specifice fluctuațiilor economice se numără:

A) outputul de ramură;

B) rata şomajului;

C) migrația forţei de muncă.

64. Pentru a menţine sau stimula cererea agregată, politica cheltuielilor publice se bazează pe:

A) majorarea cheltuielilor publice în faza de recesiune;

b) micşorarea pensiilor;

C) reforme structurale.

65. În vederea contracarării efectelor negative ale fluctuaţiilor ciclice, efectuarea de reforme structurale. Orientate spre extinderea concurenţei şi a preţurilor libere, face parte din politicile:

A) de influenţare a cererii agregate;

B) de influenţare a ofertei agregate;

C) niciuna dintre acestea.

66. Utilizarea banilor pentru măsurarea cheltuielilor, costului, preţului evidențiază funcţia banilor de:

A) calcul, măsură a valorii;

B) mijloc de schimb;

C) mijloc de plată.

67. Nivelul mediu anual al masei monetare şi cel al tranzacţiilor mijlocite de monedă intră în calculul:

A) agregatului monetar ml;

B) ratei lichidităţii;

C) ratei scontului.

68.Oferta de monedă poate fi realizată de trezorerie prin:

A) emisiune monetară;

B) creare de monedă scripturală prin acordare de credite;

C) lansare de obligaţiuni.

69. Accelerarea vitezei de rotaţie a monedei reflectă, printre altele:

A) creşterea vitezei cu care circulă veniturile;

B) formarea de stocuri monetare inactive;

C) creşterea disponibilităților băneşti propriu- zise.

70. Conform BIM, şomerii sunt persoanele care îndeplinesc, printre altele, condițiile:

A) nu au un loc de muncă şi nu desfăşoară o activitate în scopul obţinerii unor venituri;

B) manifestă o mare înclinaţie de a schimba frecvent locul de muncă;

C) îşi prelungesc voluntar perioada de studii.

71. În şomajul voluntar nu se includ:

A) persoanele care, deşi lucrează, preferă să înceteze munca temporar, considerând că prin indemnizația (ajutorul) de şomaj îşi pot asigura un trai decent;

B) persoanele neocupate ca urmare a efectelor introducerii progresului tehnic;

C) şomerii care aşteaptă locuri de muncă mai favorabile decât cele pe care le-au avut sau decât cele pe care le oferă unităţile economico-sociale la un moment dat.

72. Şomajul structural nu este determinat de:

A) dezechilibre structurale produse în dezvoltarea economică, în proporţiile dintre ramurile şi subramurile economice;

B) dezechilibre în repartizarea industriei în teritoriu;

C) dereglarea raportului între nivelul salariilor, pe de o parte, şi cel al preţurilor și productivităţii muncii, pe de altă parte.

73. Reducerea cheltuielilor publice este una dintre măsurile importante luate în cadrul unui tip de politica antişomaj respectiv, politica:

a) cererii;

B) ofertei;

C) introducerii progresului tehnic

74. Rata şomajului se determină ca un raport procentual între:

A) numărul mediu al şomerilor/totalul populaţiei;

B) populaţia ocupată/numărul mediu al şomerilor

C) numărul activ al șomerilor/populația activa

75. Inflației prin cerere şi inflației prin costuri se manifestă concomitent, astfel poartă denumirea de:

A) inflaţie galopantă;

B) spirala inflației;

C) creştere inflationistă.

76. Atunci când cantitatea de bani din economie este prea mare raportat la cantitatea mare de bunuri şi servicii, inflația poartă denumirea de:

a) a abundenţei;

B) rapidă;

C) târâtoare.

77. Inflaţia este factor favorizant pentru:

A) creditori;

B) debitori;

C) ambele variante de mai sus.

78. Utilizarea progresului tehnic pentru sporirea productivităţii ansamblului de factori productivi se constituie ca una dintre soluțiile anti - şomaj formulate de:

A) A.Smith;

B) J.Schumpeter;

C) J.M.Keynes.

79. Inflaţia prin cerere nu este influențată de următorii factori:

A) cheltuielile cu efecte productive întârziate;

B) creşterea mare a demografiei;

C) creşterea mai rapidă a masei monetare decât PIB-ul real.

80. Măsurile contra inflației prin costuri pot fi:

A) o politică de salarizare adecvată cerinţelor și legităţilor economice;

B) crearea de capacităţi productive noi;

C) creşterea impozitelor şi taxelor directe.

{"name":"MICROECONOMIE ȘI MACROECONOMIE", "url":"https://www.quiz-maker.com/QPREVIEW","txt":"1. Utilitatea totală a unui bun reprezintă:, 2. Pentru un consumator, curba de izoutilitate exprimă:, 3. Constrângerea bugetară a consumatorului a două bunuri substituibile X și Y este dată, printre altele, de:","img":"https://www.quiz-maker.com/3012/images/ogquiz.png"}