1.Cuvântul „artilerie” desemnează astăzi:
A) un gen de forţă terestră
B) o categorie de armament
C) ştiinţa construirii armamentului
D) ştiinţa întrebuinţării armamentului în luptă
2.Artileria din dotarea Forţelor Navale, numită generic artilerie navală se împarte în:
A) artilerie maritimă
B) artilerie fluvială
C) artilerie de coastă
D) artilerie universală
3.Artileria maritimă se împarte în:
A) artilerie principală
B) artilerie antiaeriană
C) artileria de coastă
D) artilerie universală
4.Din punct de vedere tehnic, artileria navală se prezintă sub forma:
A) complexelor navale de artilerie
B) pieselor de artilerie
C) instalaţiilor navale de artilerie
D) tunurilor
5.Teoria tragerilor artileriei navale este un sistem de .......... Referitoare la tragerile artileriei navale, axat pe o .......... teoretico-experimentală de studiu al influenţei tuturor factorilor ce intervin în tragerea cu una sau mai multe instalaţii (complexe) navale de artilerie, în scopul fundamentării metodelor, procedeelor şi regulilor raţionale de planificare, organizare, pregătire şi executare a tragerilor artileriei navale pentru îndeplinirea misiunilor de foc pe mare şi la fluviu cu maximum de eficacitate şi operativitate.
. a) reguli
B) metodologie
C) procedură
D) cunoştinţe
6.Prin maximum de eficacitate şi operativitate se înţelege obţinerea efectului ..........la ţintă în timpul cel mai .........., cu consum ………. De muniţie şi fără a se încălca parametrii constructivi şi funcţionali ai instalaţiilor de artilerie.
A) scurt
B) maxim
C) minim
D) lung
7.Tragerile artilerie navale constau în acţiunile violente executate cu una sau mai multe instalaţii (complexe) navale de artilerie împotriva unei sau mai multor ţinte în scopul obţinerii unui anumit efect (rezultat) cum ar fi:
A) neutralizarea
B) nimicirea
C) scufundarea
D) distrugerea
8.Teoria tragerilor artileriei navale, ca sistem de cunoştinţe şi metodologii de studiu teoretico-experimental, conţine:
A) ansamblul noţiunilor, conceptelor şi elementelor cu care operează
B) modelele fizice şi matematice ale influenţei tuturor factorilor ce intervin la tragerile artileriei navale
C) ipotezele contradictorii
D) criteriile de evaluare şi acceptare a metodelor, procedeelor şi regulilor raţionale, rezultate în urma fundamentării ştiinţifice a lor, pentru planificarea, organizarea, pregătirea şi executarea tragerilor artileriei navale.
9.Principalele aplicaţii ale teoriei tragerilor artileriei navale constau în fundamentarea ştiinţifică pentru
A) metodele, procedeele şi regulile de planificare, organizare şi pregătire a tragerilor artileriei navale în condiţiile de la mare şi de la fluviu;
B) determinarea elementelor iniţiale de tragere cu artileria navală în condiţiile de la mare şi de la fluviu;
; c) manevra cinematică a ţintelor navale
D) metodele, procedeele şi regulile de executare a reglajului la tragerile artileriei navale în condiţiile de la mare şi de la fluviu.
10.Principalele aplicaţii ale teoriei tragerilor artileriei navale constau în fundamentarea ştiinţifică pentru:
A) evitarea rateurilor la tragerile de artilerie;
B) consumurile de muniţii;
C) executarea tragerilor de efect;
D) modelele matematice la simularea tragerilor artileriei navale în poligoane şi cu simulatoare (reale, reduse, pe calculatoare etc.).
11.Principalele aplicaţii ale teoriei tragerilor artileriei navale constau în fundamentarea ştiinţifică pentru:
: a) direcţiile de perfecţionare tehnică la instalaţiile (complexele) navale de artilerie, sistemele de conducere a tragerilor, muniţiile de artilerie;
B) opţiunile de achiziţii de armamente, sisteme de conducere a tragerilor şi muniţii de artilerie;
C) metodologiile şi algoritmii analitici de calcul în diverse scopuri;
; d) opţiunile de achiziţii de nave.
12.Principalele aplicaţii ale teoriei tragerilor artileriei navale constau în fundamentarea ştiinţifică pentru:
A) studiul fenomenelor arderii pulberii în ţeavă;
; b) siguranţa tragerilor artileriei navale;
C) aprecierea sau calificarea tragerilor artileriei navale
D) comenzile şi rapoartele ce se transmit pe timpul tragerilor artileriei navale.
13.Principalele aplicaţii ale teoriei tragerilor artileriei navale constau în fundamentarea ştiinţifică pentru:
A) aprecierea sau calificarea pregătirii profesionale a personalului;
B) elaborarea recomandărilor repartiţiei optime sau raţionale a ţintelor sau obiectivelor între instalaţiile (complexele) navale de artilerie şi între nave (forţe navale)
C) studiile interdisciplinare
D) dezvoltarea armamentelor neconvenţionale.
14.O aplicaţie distinctă a teoriei tragerilor artileriei navale constă în elaborarea metodologiilor de stabilire a cerinţelor tehnico-tactice optime (raţionale) la proiectarea noilor modele de armament artileristic naval, îndeosebi cele privind:
A) accesibilitatea armamentului artileristic
B) caracteristicile împrăştierii proiectilelor
C) stabilirea listei achiziţiilor de armament de artilerie
D) caracteristicile acţiunii proiectilelor la ţintă.
15.O aplicaţie distinctă a teoriei tragerilor artileriei navale constă în elaborarea metodologiilor de stabilire a cerinţelor tehnico-tactice optime (raţionale) la proiectarea noilor modele de armament artileristic naval, îndeosebi cele privind:
A) metodologia desfăşurării experimentelor în poligon şi la nave în cazul achiziţiilor de armament artileristic, aparate de ochire, sisteme de conducere şi muniţii;
B) lotizarea muniţiilor
C) pregătirea meteorologică a tragerii
D) precizia tablelor principale de tragere
16.Care situaţii concrete sunt raţionale, dar nu şi optime:
A) armament performant cu preţ peste posibilităţile de achiziţie;
B) armament neperformant cu preţ convenabil de achiziţie
C) armament suficient de performant la preţ convenabil de achiziţie;
D) armament suficient de performant la preţ peste posibilităţile de achiziţie.
17.Care situaţii concrete sunt optime, dar nu şi raţionale:
A) armament performant cu preţ peste posibilităţile de achiziţie;
B) armament neperformant cu preţ convenabil de achiziţie;
C) armament suficient de performant la preţ convenabil de achiziţie;
D) armament suficient de performant la preţ peste posibilităţile de achiziţie.
18.În sensul tragerilor artileriei navale ţinta (obiectivul) este un element sau un ansamblu de elemente de natură ………., ce prezintă interes pentru lovirea cu focul armamentului de artilerie.
A) materială
B) umană
C) materială şi umană
D) combinată
19. Noţiunile „ţintă” şi „obiectiv” sunt sinonime, dar se utilizează de regulă astfel:
A) ţintă - la tragerile executate în acţiunile militare la mare;
B) ţintă - la tragerile executate în acţiunile militare la fluviu orientate spre uscat;
C) obiectiv - la tragerile executate în acţiunile militare la fluviu orientate spre uscat;
D) obiectiv - la tragerile executate în acţiunile militare la mare.
20.Criteriile de clasificare a ţintelor (obiectivelor) pot fi după:
A) natura şi caracteristicile definitorii ale acestora;
B) cantitatea de materiale
C) vizibilitatea din poziţia de tragere;
D) mediul în care se află sau evoluează acestea.
21.Criteriile de clasificare a ţintelor (obiectivelor) pot fi după:
: a) capacitatea de trecere dintr-o stare în alta
B) capacitatea de manevră;
C) vizibilitatea din postul de observare;
D) protecţia (natura protecţiei).
22.Criteriile de clasificare a ţintelor (obiectivelor) pot fi după:
A) caracteristicile principale;
B) caracterul dispunerii şi numărul lor
C) densitatea spaţială
D) caracterul mişcării
23.După mediul în care se află sau evoluează, natura şi caracteristicile definitorii ţintele navale plutitoare sunt:
A) ambarcaţiuni, mijloace şi instalaţii plutitoare;
B) mine ancorate
C) nave de suprafaţă din toate clasele (de luptă, auxiliare, speciale, comerciale);
D) hidroavioane amerizate.
24.După mediul în care se află sau evoluează, natura şi caracteristicile definitorii ţintele fluviale plutitoare sunt:
A) mine derivante;
B) mijloace şi instalaţii plutitoare;
C) nave şi ambarcaţiuni fluviale din toate clasele (de luptă, auxiliare, speciale, comerciale);
D) poduri şi alte construcţii de artă.
25.După mediul în care se află sau evoluează, natura şi caracteristicile definitorii) ţintele aeriene cu propulsor şi pilotate sunt:
A) avioane
B) deltaplane
C) motoplanoare
D) elicoptere
26.După mediul în care se află sau evoluează, natura şi caracteristicile definitorii ţintele aeriene cu propulsor şi nepilotate (auto sau teledirijate şi nedirijate) sunt:
A) rachete (navă-navă, aer-navă, sol-navă, racheto torpilă)
B) baloane cu aer cald
C) elicoptere robot
D) avioane robot.
27.După mediul în care se află sau evoluează, natura şi caracteristicile definitorii ţintele aeriene fără propulsor sunt de tip:
A) planat
B) eolian
C) largat
D) paraşutat
28.După vizibilitatea din poziţia de tragere ţintele (obiectivele) sunt:
A) văzute
B) neobservate
C) observate
D) nevăzute
29.După vizibilitatea din postul de observare ţintele (obiectivele) sunt:
A) nevăzute
B) neobservate
C) văzute
D) observate
30.După caracterul dispunerii şi numărul lor ţintele (obiectivele) sunt:
A) izolate
B) cu suprafaţă
C) grupate
D) neliniare.
31.După situaţia în cadrul acţiunii militare ţintele (obiectivele) sunt:
A) mijloc de lovire sau de atac;
B) fără capacitate de trecere dintr-o stare în alta;
C) purtător de mijloace de lovire sau de atac;
D) cu capacitate de trecere dintr-o stare în alta.
32.După capacitatea de trecere dintr-o stare în alta ţintele (obiectivele) sunt:
A) manevriere
B fără capacitate de trecere
C) nemanevriere
D) cu capacitate de trecere
33.După densitatea spaţială ţintele (obiectivele) sunt
A) concentrate
B) eterogene
C) omogene
D) dispersate
34.După capacitatea de manevră ţintele (obiectivele) sunt:
A) fixe;
B) manevriere
C) nemanevriere
D) mobile
36.După caracteristicile principale ţintele (obiectivele) sunt:
A) neprotejate
B eterogene
C) protejate
D) omogene
37.După calibrul ţevii instalaţiei navale de artilerie cu care se trage tragerile sunt cu calibrul:
A) mic (20 £ d < 100 mm)
B) foarte mic (d < 20 mm)
C) mijlociu (76 £ d < 150 mm)
D) mare (150 mm £ d)
38.După mediul în care se află sau evoluează ţinta (obiectivul) tragerile sunt:
A) trageri terestre;
B) trageri costiere;
C) trageri navale
D) trageri antiaeriene
39.După distanţa de tragere tragerile sunt:
A) la distanţe mici
B) la distanţa loviturii directe;
C) la distanţa loviturii indirecte;
D) trageri la distanţe mari.
40.După gradul de automatizare a funcţionării armamentului naval de artilerie tragerile sunt:
A) manuale;
B) semiautomate
C) automate;
D) complet automate
41.După dimensiunile ţintelor (obiectivelor) sau după dispunerea reciprocă între ele tragerile sunt:
A) împotriva ţintelor (obiectivelor) punctiforme;
B) cu aparate de ochire;
C) pe obiective cu suprafaţă;
D) împotriva obiectivelor liniare (de front, oblice, în adâncime, de flanc).
42.După gradul de saturare (dotare) tehnică tragerile sunt:
A) cu aparate de calcul (analogice, numerice, hibride);
B) automate
C) complet automate
D) cu aparate de ochire
43.După manevra ţintei (obiectivului) tragerile sunt:
A) din mişcare împotriva ţintelor (obiectivelor) staţionare;
B) din staţionare împotriva ţintelor (obiectivelor) staţionare;
C) din mişcare împotriva ţintelor (obiectivelor) în mişcare;
D) din staţionare împotriva ţintelor (obiectivelor) în mişcare.
44.După forma traiectoriei proiectilelor tragerile sunt:
A) curbe;
B) prin ochire instrumentală
C) întinse
D) verticale
45.După felul ochirii tragerile sunt
A) curbe;
B) prin ochire indirectă
C) verticale
D) prin ochire directă
46.După modul de funcţionare a focoaselor tragerile sunt:
A) cu focos piezoelectric
B) percutante (cu funcţionarea focosului instantanee, cu mică întârziere, cu întârziere sau cu întârziere autoreglabilă)
C) prin ricoşet
D) de proximitate.
47.După metoda de trecere la tragerea de efect tragerile sunt:
A) fără reglaj
B) cu procedee combinate
C) cu reglaj
D) prin transport de foc
48.După metoda de reglaj (cum se execută observarea şi corectarea tragerii) tragerile sunt:
A) fără corectarea abaterilor;
B) prin măsurarea abaterilor
C) prin observarea sensului spargerilor (jerbelor, exploziilor);
D) fără observare.
49.După regimul de foc tragerile cu armamentul automat sunt:
A) lovitură cu lovitură (foc cu foc)
B) prin foc continuu
C) prin serii scurte
D) prin serii lungi
50.După regimul de răcire impus ţevilor instalaţiilor navale de artilerie tragerile sunt:
A) în regim extrem (la limita tehnică admisă de material);
B) în regim forţat
C) în regim impus de situaţie
D) în regim normal
51.După metoda de conducere a focului tragerile sunt:
A) centralizate
B) descentralizate
C) individuale
D) combinate.
52.După misiunea de foc tragerile sunt:
A) de hărţuire
B) de interdicţie
C) de distrugere
D) de nimicire
53.Fenomenul împrăştierii este un efect manifestat la tragerile artileriei, inclusiv navale, care constă în distribuţia pe o suprafaţă ………. dintr-un plan vertical (plan orizontal) a punctelor de impact (de cădere) sau în distribuţia într-un volum finit din spaţiu a exploziilor proiectilelor trase în condiţii aparent……...
A) uniformă
B) identice;
C) diferite
D) finită
54.Fenomenul împrăştierii a fost pus în evidenţă ………., în urma unui număr mare de trageri de artilerie.
A) prin calcul;
B) ocazional
C) experimental
D) întâmplător
55.Fenomenul împrăştierii este propriu:
A) tuturor tragerilor şi lansărilor;
B) numai lansărilor de rachete
C) numai tragerilor artileriei
D) armamentului
56.În realitate, dacă se trage un număr mare de lovituri de artilerie de acelaşi fel, din acelaşi lot de fabricaţie, cu proiectile de aceeaşi formă şi masă, cu aceeaşi ţeavă de la aceeaşi instalaţie de artilerie, cu aceleaşi unghiuri de ochire pe verticală şi pe orizontală, într-un interval de timp relativ mic şi în condiţii meteorologice (de vânt, presiune atmosferică, temperatură şi umiditate) constante proiectilele nu vor urma aceeaşi ………. şi nu vor avea, prin urmare, acelaşi ……….. De impact (de cădere) sau de explozie
A) poziţie
B) traiectorie
C) punct
D) proiecţie
57.Caracteristicile fenomenului împrăştierii sau pe scurt caracteristicile împrăştierii sunt cuprinse în afirmaţia că împrăştierea este:
A) nelimitată
B) simetrică
C) neuniformă
D) limitată
58.Caracteristicile împrăştierii sunt cu atât mai evidente cu cât se trage un număr
A) nelimitat de lovituri
B) mic de lovituri
C) de două lovituri
D) mai mare de lovituri
59.Punctele de impact (de cădere) sunt rezultatul intersectării traiectoriilor proiectilelor cu un plan:
A) secant
B) vertical
C) orizontal
D) oblic
60.Traiectoria medie este:
A) traiectorie curbă
B) traiectorie imaginară;
C) traiectorie reală
D) traiectorie calculată
61.Dispersia proiectilelor la tragerile artileriei poate fi interpretată ca:
A) abateri ale traiectoriilor proiectilelor faţă de traiectoria medie;
B) abatere a traiectoriei medii faţă de traiectoria teoretică (calculată);
C) abateri ale traiectoriilor faţă centrul ţintei;
D) abateri ale traiectoriilor proiectilelor între ele.
63.Cauzele permanente care apar la trageri pot fi ………. şi …………prin introducerea unor corecţii la elementele iniţiale de tragere.
A) memorate
B) selectate
C) cunoscute
D) înlăturate
64.Apariţia fenomenului împrăştierii este determinată în principal de cauzele:
A) naturale
B) permanente
C) nepermanente
D) hidrologice
65.Cauzele fenomenului împrăştierii sunt grupate după criteriul:
A) efectelor produse pe traiectorie
B) efectelor produse în diferite faze ale mişcării proiectilului
C) efectelor produse în rezultatul final al mişcării proiectilului
D) efectelor produse în funcţie de condiţiile concrete de tragere.
66.Cauzele fenomenului împrăştierii la tragere percutantă cu proiectile clasice în condiţii de poligon terestru sunt datorate variaţiilor în:
A) viteza iniţială
B) coeficientul balistic
C) ochire
D)mişcarea proiectilului în jurul centrului de masă.
67.Cauzele fenomenului împrăştierii la tragere percutantă cu proiectile reactive în condiţii de poligon terestru sunt datorate variaţiilor în:
A) viteza iniţială
B) coeficientul balistic
C) ochire
D) mişcarea proiectilului în perioada activă
68.Cauzele fenomenului împrăştierii la tragere percutantă cu proiectile clasice în condiţii navale, suplimentar la cele de poligon terestru, sunt datorate variaţiilor în:
A) măsurările mărimilor de intrare;
B) transmiterile de mărimi măsurate;
C) determinarea elementelor de tragere;
D) amplitudinea vibraţiilor ţevii la tragerea foc cu foc.
69.Ca unitate de măsură a împrăştierii pe o direcţie oarecare a fost adoptată:
A) abaterea medie
B) abatere de mijloc;
C) abatere faţă de care probabilitatea producerii unor abateri mai mari sau mai mici decât ea este de 50%;
D) abatere probabilă.
70.În spaţiul unidimensional fâşia lată de +- 1 Ap cuprinde un procentaj de puncte de impact de:
A) 100%
B) 25 %
C) 50 %
D) 75 %
71.În spaţiul bidimensional intersecţiile fâşiilor late de +- 1 Ap cuprinde un procentaj de puncte de impact de:
A) 75 %
B) 25%
C) 12,5 %;
D) 50 %.
72.În spaţiul tridimensional intersecţiile fâşiilor late de +-1 Ap cuprinde un procentaj de puncte de impact de:
A) 12,5 %;
B) 25 %;
C) 75 %;
D) 50 %.
73.Legea împrăştierii punctelor de cădere în tragerea cu mai multe instalaţii (ţevi, piese) de artilerie rămâne practic nemodificată pentru diferenţa de bătaie de cel mult:
A) 4 APx
B) 2 APx
C) 1 APx
D) 3 APx
74.În cazul diferenţelor în bătaie mai mici de 2 APx, valoarea APx de baterie:
A) creşte foarte mult
B) nu se cunoaşte
C) creşte foarte puţin
D) creşte foarte puţin
75.Regulile de tragere stabilite pentru tragerea cu o instalaţie de artilerie sunt valabile şi în cazul tragerii cu mai multe instalaţii de artilerie dacă diferenţele de bătaie ale instalaţiilor sunt de cel mult:
A) 4 APx
B) 1 APx
C) 2 APx;
D) 3 APx
76.Între fenomenul împrăştierii şi tragerile artileriei………… definitorii.
A) nu există legături biunivoce
B) există legături univoce
C) nu există legături univoce
D) există legături biunivoce
77.Justeţea tragerii este ……….. A tragerii artileriei ce se apreciază prin depărtarea CIP-ului unei serii de lovituri faţă de punctul teoretic (centrul teoretic) al ţintei (obiectivului) pentru care s-au pregătit elementele iniţiale de tragere şi s-a executat focul.
A) o caracteristică
B) o proprietate
C) o valoare numerică
D) o calitate
78.Ansamblul de măsuri pentru micşorarea împrăştierii cuprinde:
A) măsuri de fabricaţie
B) măsuri de calibrare
C) măsuri de proiectare
D) măsuri organizatorice
79.Împrăştierea proiectilelor nu poate fi evitată, însă, poate fi micşorată prin următoarele măsuri:
A) antrenarea servanţilor (ochitorilor, operatorilor) în condiţii complexe;
B) respectarea preciziei admise în calcule, în înregistrarea elementelor iniţiale de tragere (calculate sau comandate) şi în executarea ochirii
C) respectarea regulilor de tragere specifice
D) respectarea cerinţelor pregătirii tehnice.
80.Împrăştierea proiectilelor poate fi micşorată prin următoarele măsuri:
A) lotizarea muniţiei după destinaţie, semne de greutate, lotul încărcăturii de azvârlire (lotul pulberii), uzină, an de fabricaţie;
B) depozitarea muniţiei în condiţii normale de temperatură şi umiditate
C) curăţarea muniţiei (proiectilelor) înainte de tragere;
D) reducerea jocurilor mecanice la mecanismele şi aparatele de ochire.
81.Ochirea armamentului naval de artilerie este o noţiune care denumeşte ……….. operaţiunilor executate, după determinarea unghiurilor de ochire, pentru a aduce ţeava (ţevile) armamentului naval (instalaţiei navale) de artilerie într-o asemenea poziţie în care traiectoria medie să treacă teoretic prin ţintă sau punctul dorit.
A) produsul;
B) suma;
C) totalitatea
D) echivalentul
82.Rezultatul rezolvării problemei întâlnirii proiectilului cu ţinta (obiectivul) sunt ……….. Unghiuri situate în ……….. Planuri reciproc perpendiculare.
A) patru
B) două
C) trei
D) cinci
83.Unghiurile de ochire sunt numite:
A) unghi de ochire pe orizontală (UOO) sau derivă (b)
B) unghi total de ochire pe orizontală (UTOO)
C) unghi de ochire pe verticală (UOV) sau unghi de înălţător (a)
D) unghi total de ochire pe verticală (UTOV)
84.Unghiurile de ochire se pot determina:
A) semiautomat;
B) automat
C) asistat (automatizat)
D) manual.
85.Clasificarea ochirii armamentului naval de artilerie se poate face în funcţie de:
A) numărul instalaţiilor navale de artilerie la care se transmit simultan unghiurile de ochire;
B) locul de unde sunt transmise unghiurile de ochire deja determinate;
C) linia de referinţă folosită în realizarea ochirii;
D) modul de acţionare a mecanismelor de ochire de la instalaţia navală de artilerie cu unghiurile de ochire determinate.
86.În funcţie de linia de referinţă folosită ochirea poate fi:
A) geografică
B) instrumentală
C) directă
D) indirectă
87.În funcţie de locul de unde sunt transmise unghiurile de ochire determinate ochirea poate fi:
A) automată
B) locală;
C) centrală
D) la distanţă
88.În funcţie de numărul instalaţiilor navale de artilerie la care se transmit simultan unghiurile ochirea poate fi:
A) centrală;
B) locală
C) individuală
D) automată
{"name":"1.Cuvântul „artilerie” desemnează astăzi:", "url":"https://www.quiz-maker.com/QPREVIEW","txt":"1.Cuvântul „artilerie” desemnează astăzi:, 2.Artileria din dotarea Forţelor Navale, numită generic artilerie navală se împarte în:, 3.Artileria maritimă se împarte în:","img":"https://www.quiz-maker.com/3012/images/ogquiz.png"}