FIZIOPAT 456-501 corectate

456. Etapa plasmatică a hemostazei este reprezentată de derularea următoarelor faze, în succesiunea strictă de mai jos:

A)formarea trombinei- fromarea fibrinei- fibrinoliza- activarea tromboplastinei și a factorului X;

B)activarea tromboplastinei și a factorului X- fromarea fibrinei- formarea trombinei- fibrinoliza;

C)activarea tromboplastinei și a factorului X- formarea trombinei- fromarea fibrinei- fibrinoliza;

D)fromarea fibrinei- activarea tromboplastinei și a factorului X- formarea trombinei- fibrinoliza.

457. Calea intrinsecă a fazei de activare a tromboplastinei și a factorului X, este inițiată de contactul cu endoteliul denudat a:

A)factorului III (tromboplastina tisulară);

B)factorului IX (Christmas);

C)factorului XIII (Laki-Lorand);

D)factorului XII (Hageman).

458. Calea extrinsecă a fazei de activare a tromboplastinei și a factorului X, este inițiată de eliberarea din celulele endoteliale distruse a:

A)factorului III;

B)factorului IX (Christmas);

C)factorului XIII (Laki-Lorand);

D)plasminogenului

459. Transformarea protrombinei în trombină se realizează sub influența comună a:

A)factorului XII (Hageman), factorului VII (proconvertina) și calciului;

B)factorului X (Stuart Power), factorului V (accelerina) și calciului;

C)factorului IX (Christmas), factorului VII (proconvertina) și calciului;

D)factorului XI (Rosenthal), factorului VII (proconvertina) și calciului.

460. Transformarea fibrinogenului în fibrină se realizează sub influența:

A)factorului XII (Hageman);

B)protrombinei

C)trombinei;

D)plasminei

461. Rezultatul final al etapei plasmatice a hemostazei este:

A)formarea trombusului roșu;

B)formarea trombusului alb;

C)formarea tromboplastinei;

D)formarea fibrinogenului

462. Fibrinoliza este inițiată de:

A)factorul XIII (Laki Lorand);

B)fibrinogen;

C)fibrină;

D)plasmină

463. Rezultatul final al fibrinolizei este:

A)formarea fibrinei insolubile;

B)formarea fibrinei solubile;

C)degradarea fibrinei în compuși solubili;

D)formarea fibrinei monomer, solubile

464. Reechilibrarea volemiei, reacție a organismului consecutivă hemoragiilor se realizează prin:

A)mobilizarea rezervelor sanguine din organele hematopexice;

B)intensificarea eritopoiezei

C)retroosmoza (trecerea fluidului interstițial în sânge);

D)variantele a și c.

465. Reechilibrarea volemiei, reacție a organismului consecutivă hemoragiilor se realizează prin:

A)mobilizarea rezervelor sanguine din organele hematopexice;

B)intensificarea eritopoiezei

C)plasmexodia

D)variantele b și c

466. Compensarea deficitului de transport al gazelor respiratorii, reacție a organismului consecutivă hemoragiilor se realizează prin:

A)mobilizarea rezervelor sanguine din organele hematopexice;

B)intensificarea eritopoiezei

C)retroosmoza (trecerea fluidului interstițial în sânge)

D)variantele a și b.

467. Compensarea deficitului de transport al gazelor respiratorii, reacție a organismului consecutivă hemoragiilor se realizează prin:

A)plasmexodia;

B)intensificarea eritopoiezei;

C)retroosmoza (trecerea fluidului interstițial în sânge);

D)variantele a și b.

468. Scorbutul este un exemplu de:

A)tulburare a hemostazei secundare, indusă de disfuncții ale trombocitelor;

B)tulburare a hemostazei primare, indusă de un deficit numeric al trombocitelor;

C)tulburare a hemostazei secundare, indusă de friabilitatea vasculară și inhibarea aderării trombocitelor;

D)tulburare a hemostazei primare, indusă de friabilitatea vasculară și inhibarea aderării trombocitelor.

469. Trombocitopeniile se instituie în situațiile în care numărul acestora:

A)crește peste 300.000

B)scade sub 50.000

C)scade sub 75.000

D)crește peste 150.000

470. Trombopatiile, posibile generatoare a unor tulburări ale hemostazei primare, pot apărea în:

A)insuficiență renală

B)insuficiență cardiacă

C)insuficiență hepatică;

D)insuficiență pulmonară.

471. Trombocitopeniile, posibile generatoare a unor tulburări ale hemostazei primare, pot apărea în:

A)insuficiență renală

B)insuficiență cardiacă

C)insuficiență hepatică

D)tumori invadante ale măduvei hematogene

472. Trombocitopeniile, posibile generatoare a unor tulburări ale hemostazei primare, pot apărea în:

A)insuficiență renală;

B)boli autoimune

C)insuficiență cardiacă

D)insuficiență hepatică

473. Coagulopatia de consum se instituie în urma:

A)insuficienței renale;

B)insuficienței hepatice

C)CID;

D)hemoragiilor grave

474. Hemofiliile intră în categoria:

A)tulburărilor hemostazei primare

B)tulburărilor hemostazei secundare

C)tulburărilor hemostazei terțiare

D)trombopatiilor.

475. Insuficiența hepatică poate induce tulburări ale hemostazei secundare prin:

A)producerea insuficientă a factorilor plasmatici ai coagulării sângelui;

B)producerea insuficientă a factorilor trombocitari ai coagulării sângelui;

C)producerea insuficientă a plasminogenului;

D) producerea intensificată a factorilor plasmatici ai coagulării sângelui.

476. Avitaminoza K poate induce tulburări ale hemostazei secundare prin:

A)inducerea unei producții amplificate a factorilor plasmatici ai coagulării sângelui;

B)afectarea producerii a factorilor trombocitari ai coagulării sângelui;

C)afectarea producerii a plasminogenului;

D)afectarea producerii la nivel hepatic a unor factori plasmatici ai coagulării sângelui.

477. Hipocalcemia poate induce tulburări ale hemostazei secundare prin:

A)afectarea derulării cascadei enzimatice, consecutive fazei plasmatice a hemostazei;

B)afectarea producerii a factorilor trombocitari ai coagulării sângelui;

C)afectarea producerii a plasminogenului

D)afectarea producerii la nivel hepatic a unor factori plasmatici ai coagulării sângelui.

478. Acumularea limfei în cavitatea peritoneală, urmare a unei limforagii se numește:

A)limfoperitoneu;

B)chiloperitoneu

C)ascită;

D)hemoperitoneu.

479. Acumularea limfei în cavitatea pleurală, urmare a unei limforagii se numește:

A)limfotorax;

B)pneumotorax

C)chilotorax

D)hemotorax

480. Dilatarea unui vas limfatic, urmare a unei compresiuni realizate pe acesta se numește:

A)varice limfatice

B)limfangiectazie

C)anevrism limfatic;

D)limforagie

481. Edemul cardiac este cauzat de:

A)creșterii presiunii osmotice a lichidului interstițial;

B)scăderii presiunii oncotice a plasmei sanguine;

C)scăderii presiunii hidrostatice a lichidului interstițial;

D)creșterii presiunii hidrostatice a sângelui.

482. Edemul venos este cauzat de:

A)creșterii presiunii osmotice a lichidului interstițial;

B)scăderii presiunii oncotice a plasmei sanguine;

C)creșterii presiunii hidrostatice a sângelui

D)scăderii presiunii hidrostatice a lichidului interstițial;

483. Edemul hepatic este cauzat de:

A)creșterii presiunii osmotice a lichidului interstițial;

B)scăderii presiunii oncotice a plasmei sanguine;

C)scăderii presiunii hidrostatice a lichidului interstițial;

D)creșterii presiunii hidrostatice a sângelui

484. Edemul carențial este cauzat de:

A)scăderii presiunii oncotice a plasmei sanguine;

B)creșterii presiunii osmotice a lichidului interstițial;

C)scăderii presiunii hidrostatice a lichidului interstițial

D)creșterii presiunii hidrostatice a sângelui.

485. Edemul renal este cauzat de:

A)scăderii presiunii oncotice a plasmei sanguine;

B)creșterii presiunii osmotice a lichidului interstițial;

C)scăderii presiunii hidrostatice a lichidului interstițial

D)creșterii presiunii hidrostatice a sângelui.

486. Edemul inflamator este cauzat de:

A)scăderii presiunii oncotice a plasmei sanguine;

B)creșterii presiunii osmotice a lichidului interstițial;

C)scăderii presiunii hidrostatice a lichidului interstițial

D)creșterea permeabilității vasculare.

487. Edemul alergic este cauzat de:

A)scăderii presiunii oncotice a plasmei sanguine

B)creșterea permeabilității vasculare;

C)creșterii presiunii osmotice a lichidului interstițial;

D)scăderii presiunii hidrostatice a lichidului interstițial.

488. Edemul limfatic este cauzat de:

A)scăderii presiunii oncotice a limfei;

B)creșterea permeabilității vasculare;

C)creșterii presiunii osmotice a lichidului interstițial;

D)creșterii presiunii hidrostatice a limfei.

489. În categoria edemelor generale intră:

A)edemele cardiac și venos;

B)edemele hepatic și inflamator

C)edemele cardiac și renal

D)edemele limfatic și inflamator

490. În categoria edemelor generale intră:

A)edemele cardiac și venos

B)edemele hepatic și renal

C)edemele cardiac și alergic

D)edemele limfatic și inflamator

491. În categoria edemelor generale intră:

A)edemele cardiac și carențial;

B)edemele hepatic și alergic;

C)edemele cardiac și alergic

D)edemele limfatic și inflamator

492. În categoria edemelor locale intră:

A)edemele cardiac și venos

B)edemele hepatic și inflamator

C)edemele cardiac și renal;

D)edemele limfatic și inflamator.

493. În categoria edemelor locale intră:

A)edemele cardiac și venos;

B)edemele alergic și inflamator;

C)edemele cardiac și renal;

D)edemele limfatic și carențial

494. În categoria edemelor locale intră:

A)edemele cardiac și venos

B)edemele alergic și carențial

C)edemele cardiac și renal

D)edemele limfatic și venos

495. Contactul direct al animalului cu corpuri mai reci decât acesta, generează pierderea de căldură corporală prin:

A)radiație;

B)conducție;

C)vaporizare;

D)convecție.

496. Emsia corporală de căldură, generează pierderea de căldură corporală prin:

A)radiație;

B)conducție;

C)vaporizare

D)convecție

497. Încălzirea aerului din imediata apropiere, urmată de ascensiunea acestuia și înlocuirea lui cu un aer mai rece, generează pierderea de căldură corporală prin:

A)radiație

B)conducție

C)vaporizare;

D)convecție.

498. Balanța termică a organismului este influențată în sens pozitiv de:

A)vasoconstricția cutanată;

B)bradipneea

C)prezența părului;

D)variantele a, b și c.

499. Balanța termică a organismului este influențată în sens pozitiv de:

A)vasodilatația cutanată;

B)bradipneea;

C)lipsa părului (piele glabră)

D)variantele a și c

500. Balanța termică a organismului este influențată în sens pozitiv de:

A)vasoconstricția cutanată

B)tahipneea;

C)lipsa părului (piele glabră);

D)variantele b și c.

501. Balanța termică a organismului este influențată în sens negativ de:

A)vasodilatația cutanată

B)tahipneea;

C)lipsa părului;

D)variantele a, b și c.

FIZIOPAT 456-501 corectate

More Quizzes